Page 44 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

din „Legea pentru egala îndreptățire a naționalităților”, de întrunire [a] cetățenilor e recunoscut și în legile
a tranșat disputa, decretând respingerea petiției: „Legea fundamentale ale patriei noastre .
12
de naționalitate art. 44 din 1868 stabilește că, conform Cu toate acestea, guvernul din anul 1894, nesocotind
principiilor fundamentale ale constituțiunii, toți cetățenii acest postulat elementar al constituționalismului, pe calea
Ungariei formează, în privința politică, națiunea ungară ordinațiunii a sugrumat libertatea de întrunire și, în special,
unitară. Această stabilire legală eschide [exclude] ca în a lipsit poporul român și unica partidă politică a aceluia de
Ungaria cetățenii unei rase sau naționalități să se grupeze dreptul de a se întruni și a funcționa pe baza organismului
separat într-o comuniune pe această bază de rasă sau său propriu. Căci, prin amintitele ordinațiuni, Partidul
naționalitate. Din propunerea dlui Brediceanu reiese Național Român și comitetul aceluia s-au desființat, iar
însă învederat [clar, evident] tendința ca, în detrimentul convocarea alegătorilor sau a delegaților de Partidul
hegemoniei naționale ungare, prevăzute în art. 44 din Național Român s-a decretat de transgresiune oprită, sub
1868, să fie știrbită unitatea statului ungar. Comitatul pedeapsa normată în acele ordinațiuni.
Caraș-Severinului și-a ținut totdeauna de a se datora să Deoarece dreptul libertății de întrunire e nedespărțit
scutească interesele tuturor cetățenilor de pe teritoriul său de libertatea cugetării, gândirii, formarea părerii, formarea
fără deosebire de confesiune și naționalitate. De aceea, principiilor și a convingerilor, iar fără de aceste libertăți
în conștiința acestei datorii și din respect către lege, constituțiunea unei țări e trup fără suflet sau vorbă goală;
propunem a se trece, la ordinea zilei, peste propunerea mai departe, casarea acestor libertăți numai pentru
făcută de dl Brediceanu” . poporul român e egală cu zdrobirea egalității cetățenilor
10
și naționalităților, drept aceea susținerea numitelor
* ordinațiuni nu e compatibilă nici cu dreptul, nici cu
dreptatea, nici cu legea.
„Magnificenței Sale Domnului Carol de Fialka, Guvernul de la anul 1894 s-a dus, ducă-se după el și
vicecomite al Comitatului Caraș-Severin în Lugoj călcarea dreptății, dreptului și a legii.
Guvernul actual, cu mare emfază, a proclamat
Propunerea lui Coriolan Brediceanu, avocat în domnia dreptului, dreptății și a legii. Mă ține deci îndreptățit
Lugoj, membru al Congregațiunii, membru al Partidului de a reclama revocarea numitelor ordinațiuni. Drept aceea,
Național Român, pentru înaintarea unei adrese la Înaltul din adevărată iubire de libertate și constituțiune, propun
Guvern , cu scopul revocării ordinațiunilor referitoare ca Înaltul Guvern, prin o adresă, să fie rugat a revoca
11
la dizolvarea partidului și a Comitetului Național amintitele ordinațiuni, restabilind prin aceasta respectarea
Român. principiilor din legile fundamentale ale constituțiunii
noastre, reînviind egalitatea cetățenilor și naționalităților
în patrie, redându-le libertatea dreptului de întrunire, și,
prin aceasta, libertatea cugetării, libertatea principiilor și
Magnifice d-le vicecomite!
a convingerii.
Lugoj, 5 mai 1900
Constituțiunea de stat lipsită de dreptul libertății
de întrunire nu e constituțiune. Dreptul libertății Cu deosebită stimă,
Coriolan Brediceanu, avocat, membru al Congre-
gațiunii și membru al Partidului Național Român”
10 v. Alexandru Lapedatu, Manifestul revoluționar
de la 1885. Conferința rostită în fața Maiestății Sale regelui
Carol II. și a Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, Moștenitorul *
Tronului, în ședința festivă a secțiunilor științifice-literare ale
„Asociațiunii”, din prilejul adunării generale publice ținute În pofida eșecului, diligențele lui Coriolan
la Blaj în zilele de 20-21 septembrie 1936, în „Transilvania”, Brediceanu anunțau repoziționarea sa politică, unul dintre
buletin de tehnică a culturii, 68, 1, ianuarie-februarie, Sibiu, pașii care vor duce, gradual, la renunțarea la pasivism și
1937, p. 7-42. implicarea sa nemijlocită în marile proiecte naționale, ce
11 „Gazeta Transilvaniei”, Brașov, LXIII, 97, 1900, vor culmina, în 1918-1919, cu împlinirea dezideratului
1. Pentru stenograma completă a dezbaterilor comitatense, Marii Uniri.
care au cuprins pe ordinea de zi și alte subiecte, vezi „Gazeta
Transilvaniei”, Brașov, LXIII, 98, 1900, 1-2, și LXIII, 99, 12 Prim-ministrul în funcție al guvernului Țărilor
1900, 2; cf. Aurel E. Peteanu, Din galeria marilor dispăruți ai Coroanei Sfântului Ștefan (Transleithania) – denumirea oficială
Banatului (Figuri reprezentative), vol. II, Coriolan Brediceanu. a ținuturilor administrate de Ungaria după instituirea dualismului
1850-1909, Editura autorului, Tipografia Corvin, Lugoj, 1935, în 1867 – era Kálmán Széll, care și-a exercitat mandatul în
p. XIX-XXII. perioada 1899-1903.

Pag. 42