Page 43 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

ceea ce înseamnă actuala construcție europeană!), tribunul a acestui inedit for civic îi aparține lui Iosif Vulcan,
lugojean n-a precupețit nicio diligență pentru apărarea oaspete, în 1903, cu prilejul participării la manifestările
pro bono a unor cetățeni de etnie romă din satul învecinat dedicate jubileului de 50 de ani al Episcopiei Greco-
Măguri, episoade devenite proverbiale în istoria locală: Catolice de Lugoj: „În stânga, o masă lungă, la care
„De neuitat rămâne, printre nesfârșitele lui glume, și felul şedeau fruntaşii vieţii publice româneşti din Lugoj şi
cum a știut să devină un personagiu luminat de aureola prietenii lor veniţi la serbare. Masa aceasta, mi s-a spus,
superstiției în fața celor mai săraci și a celor mai disprețuiți se numeşte «masa poganilor», adică a celor mai tari. Aici
«clienți» ai săi, care erau țiganii din împrejurimi. se întruneşte inteliginţa română din Lugoj, la bere, în
Prezentându-i o cauză unul dintre bronzații locuitori din toate zilele de la şase şi până la opt seara. Fiecare are
Măguri, Coriolan Brediceanu îi spune: «Bine, te voi apăra, locul său ba şi pocalul propriu. Poftiţi cu amabilitate,
dar, ca să reușesc, trebuie să te uiți, tot timpul cât va dura am luat şi eu loc la «masa poganilor», unde petrecurăm
dezbaterea, la cartea ce o voi avea subțioară». Și Coriolan «pogan» până târziu” .
8
Brediceanu se prezintă la proces, cum avea obiceiul, cu În acest context, trebuie subliniat profilul ideologic
câte o carte în mână, având de data aceasta o colecție de și politic al lui Coriolan Brediceanu – caracterizat prin
poezii. Țiganul nu-și lua ochii de pe carte, iar advocatul moderație –, adept, într-o primă etapă, al pasivismului.
Coriolan Brediceanu câștigă procesul. Urmă, apoi, droaia Astfel, avocatul lugojean nu a achiesat niciodată, în
de procese ale țigănimii din Măguri, și, întotdeauna când pofida tumultuoaselor sale efuziuni oratorice, la ideologia
pleca la dezbateri, clienții din Măguri nu uitau să întrebe iredentismului românesc, promovat, în Regatul Român,
îngrijorați: «Domnule, nu hați uitat cartea sfântă?»” . de Gh. Secăşanu (fondatorul Societăţii „Carpaţi”) şi Gh.
7
La sfârșitul secolului al XIX-lea și prima decadă Ocăşanu, în anul 1885, ca reacţie la politica de maghiarizare
a veacului următor, stindardul luptei pentru emanciparea promovată de administraţia ungară, respingând, în
socială, culturală şi politică a românilor bănăţeni a congregaţia comitatului Caraş-Severin, Proclamaţia
fost purtat de Coriolan Brediceanu, coborâtor, pe linie (semnată la Bucureşti în 18 august 1885) care dezavua
paternă, din comuna gorjeană Brădiceni, cu antecesori aşa-numita „rezistenţă pasivă” a intelectualilor ardeleni
însă proveniți din plaiul mioritic transilvan. Lider de şi bănăţeni, afirmând loialismul populaţiei româneşti faţă
facto al Mesei Poganilor (for sui generis al intelectualilor de statul ungar (evident, cu privirile îndreptate, pline de
și reprezentanților micii burghezii lugojene, unde se speranță și așteptări, spre Kaiserul de la Viena). Proclamaţia
dezbăteau subiecte de actualitate, de natură culturală, fusese condamnată şi de Iosif Vulcan, cu prilejul adunării
socială şi politică), Coriolan Brediceanu a fost o generale a Societăţii pentru Fond de Teatru Român, ţinută
personalitate complexă, cu multiple deschideri culturale: la Bocşa, când toastase pentru dinastie şi patrie .
9
actor, declamator, preşedinte şi corist al Reuniunii Române În sprijinul petiției înaintate viceșpanului Fialka și
de Cântări şi Muzică, regizor de teatru, scriitor (schiţe, congregației comitatense, au susținut pledoarii membri
nuvele, discursuri, comedii şi foiletoane), traducător, de frunte ai corpului avocațial bănățean, unii dintre ei
publicist, dar şi un proeminent avocat, cu pledoarii marcate pledanți în Procesul Memorandului (Coriolan Brediceanu,
de o neobișnuită elocință oratorică, logică și persuasiune George Dobrin, Ștefan Petrovici, Virgil Thomici și Isidor
juridică, rostite în Dieta din Budapesta într-o impecabilă Pop), într-o tensionată dispută politică cu inspectorul
și expresivă limbă maghiară, prin care-și cucerea adesea școlar Francisc Suttag, reprezentantul partidului de
adversarii politici (vezi Procesul Memorandului, procesele guvernământ în Congregație, care, invocând articolul 1
intentate lui Vasile Lucaciu și Valeriu Braniște şi procesul
Cărţii de aur a lui Teodor V. Păcăţian) . La inițiativa lui 8 Din creaţia literară a lui Coriolan Brediceanu, amintim:
78
Coriolan Brediceanu, a fost edificat Hotelul „Concordia” nuvela Peatra credinţei. Istorioară din viaţa poporului,
(1885-1888), unde erau organizate, ritmic, serate literare Tipografia Sudungară, Timişoara, 1894 (tradusă şi în limba
(numite în epocă „carnavaluri” sau „serate de cântări şi maghiară), naraţiunea romantică Fira (citită în 1886 şi 1887
dans”), sub egida vechii Reuniuni Române de Cântări la seratele Reuniunii Române de Lectură şi publicată, într-un
prim fragment, în „Luminătoriul”, Timișoara, VII, 52, 1886, 2);
și Muzică, ce ofereau publicului concerte corale și Lecuit. Comedie într-un act, Tiparul Tipografiei „Hereş”, Lugoj,
instrumentale, lecturi și reprezentații teatrale. În incinta 1902; monologul Niţă Panjen, intercalat cu cuplete puse pe
„Concordiei” își avea sediul Societatea de Lectură (Casina muzică de Liviu Tempea (prezentat, în primă audiție, în 1894
Română), iar pentru dezbaterile pe teme sociale și politice, în „saletul” Hotelului „Concordia”; Date și reminiscințe pentru
o sală era rezervată Mesei Poganilor. O plastică descriere Istoria Reuniunei Române de Cântări și Musică din Lugoj,
culese și scrise de Coriolan Brediceanu, fost membru activ al
7 v. Ioachim Miloia, La 25 de ani de la moartea lui Reuniunei, Tipografia Ioan Florea, Lugoj, 1900.
Coriolan Brediceanu. In memoriam, în „Revista Institutului 9 Impresiuni de la Lugoj, în „Familia”, Oradea Mare,
Social Banat-Crișana”, Timișoara, 6-9, 1934, 91-92. XXXIX, 23, 1903, 272-273.

Pag. 41