Page 40 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

b). Întocmirea internă. Mobile: pat, masă, scaune, Descrierea dansurilor naţionale. Fotografii. Reproduceri
laviţă, poliţă, ladă, almariu, cuiere, sfeşnice, icoane etc. cinematografice, etc.
Apoi vase, blide, cofe, doniţe, sălăriţe şi tot felul de obiecte
din casă. [...1 VII.
Obiecte din toate ocupaţiunile poporului român:
II. a). Lucruri din viaţa păstorilor de la stână, târlă.
Industria de casă. Aceasta trebuie să formeze unul Întocmirea acestora în miniatură. Uneltele şi vasele lor. Semnele
din apartamentele cele mai însemnate ale muzeului, dat pentru înfierarea vitelor. Răvaşuri, numiri de vite, câni.
fiind, că atât românul cât şi românca sunt meşteri pricepuţi Descrierea traiului lor.
în confecţionarea de multe lucrări artistice. Aci aparţin b). Unelte de pescuit. Luntre, crâsnic, leşnic, halău,
tot felul de produse ale industriei de casă, uneltele pentru mreajă, năvod, vârşe, sac, undiţă, făcii cu osie. Peşti din
confecţionarea lor şi materia din care se fac, în toate apele noastre, numirea lor.
stadiile ei de prelucrare. Unelte de tors, ţesut, împletit, etc. c). Instrumente de vânat. Puşti, pistoale, ţiitoare de
O colecţie de mare valoare formează pentru această praf, etc. Unelte de prins păsări. Mâţa de prins şoareci, etc.
parte a muzeului neîntrecutele modele de cusături şi d). Unelte de băieş, de spălat aurul, etc. Steampuri
ţesături româneşti, colectate de ,,Reuniunea de agricultură în miniatură. Din vieaţa plutaşilor.
din comitatul Sibiului”, şi câte un exemplar din albumurile e). Tot felul de unelte agronomice în uz. [...]
pregătite de ea. Reuniunile noastre de femei asemenea
dispun de colecţii interesante de asemenea natură. VIII.
Tipuri caracteristice de români, cu feţe expresive;
III. munteni, ţărani, moţi, ţopi, etc. Pictură, fotografii, etc.
Porturi. Un despărţământ valoros al acestei secţiuni Structura corpului, pielea, ochii, păr etc. Defecte corporale
trebuie să formeze variatul şi frumosul nostru port naţional mai obişnuite. Guşaţi. Statistica sporirei. Măsurări
de prin toate ţinuturile. Modele în mărime naturală se antropologice, făcute de experţi.
recer pentru a prezenta după toată cuviinţa acest port. Aici
este locul şi pentru ,,păpuşile” dăruite din diferite părţi IX.
,,Reuniunii de agricultură din comitatul Sibiului”. Producte literare. Poveşti, basme, strigături, bocete,
Din dăruiri de la diferiţi particulari cu inimă, uşor s-ar colinde, descântece, cimilituri, gâcituri, proverbe. Datini la
putea şi în câte un singur sat un model de port bărbătesc, altul diferite zile calendaristice şi ocaziuni. Credinţe, superstiţii,
de fată, de nevastă, copii etc., cari sunt mai caracteristice. boscoane, etc.
Bijuterii ţărăneşti: cercei, mărgele, salbe, inele, ţinte, aşa-
numitele evanghelii (cruci de aramă) etc. [...] X.
Fotografii, desemnuri de comune însemnate,
IV. ţinuturi romantice, edificii monumentale, biserici, şcoale,
Obiecte care privesc pregătirea mâncărilor, etc. etc. Monografii, Morminte .
54
Vatră, ceaon, cârpător, etc. Descrierea mâncărilor naţionale II. 5. Concluzii. Personalitatea primului patriarh
şi a băuturilor obişnuite. Timpul de mâncare. al Bisericii Ortodoxe Române a fost revelată prin
intermediul activităţii culturale, a demersului filologic,
V. literar, folcloric al activităţii ierarhului. Viaţa vlădicii Elie
Obiecte ce se folosesc la felurite ocaziuni: naştere, Miron a fost refăcută pas cu pas prin acţiuni culturale:
botez, cununie, înmormântări, etc., sărbători, seceriş, etc. conferinţe, articole, monografii. În interiorul activităţii
Stea, Crai, Ţurcă, jocuri. O colecţie de ouă impistrite culturale ne-am oprit la două studii, unul închinat
(încondeiate), etc. Doftorii, boscoane şi alte asemenea poetului naţional, celălalt mai redus ca dimensiuni şi
rânduieli cu descrierea diferitelor datini, credinţe, valoare, profesorului Alexandru Roman. S-a subliniat
superstiţii şi descântece, etc. faptul că prin teza de doctorat, scrisă într-o altă limbă alta
decât româna s-a făcut cunoscută personalitatea şi opera
VI. lui Eminescu, fiind prima radiografie a vieţii şi operei
Muzică. Dansuri. Toate instrumentele de muzică în lui Eminescu din veacul al XIX. Ultima parte a lucrării
uz de la frunză, trişcă, flueră, fluer, tulnic, cimpoi, drimbe, dezvăluie latura folclorică, etnografică şi muzeală a lui
ceteră, până la cele mai perfecte. Miron Cristea.
Cântece, strigături. Reproduceri fonografice.
54 Miron Cristea, Cuvântări şi predici..., p. 196-199.

Pag. 38