Page 12 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 12

MORISENA nr. 2/2016



                     Gyula Kisléghi Nagy                      ar trebui căutate în continuarea navelor laterale, însă aceste
                            (Ungaria)                         abside secundare nu le puteam căuta, pe de o parte din cauza
                                                              apropierii curţii - pe de altă parte din cauza prezenţei unor

                  Inventar arheologic*                        plante de grădină pe care nu am avut voie să le scot. Astfel,
                                                              nu am fost în stare să stabilesc sigur dacă am de-a face cu
                                                              o biserică sau cu urmele vreunei alte clădiri. în orice caz,
                                                              este foarte probabil ca peretele de tip absidă, despre care vor-
              15.  În  luna  noiembrie  (...)  i-am  pus  să  facă  să-  beam, să fi reprezentat într-adevăr ruinele uneia dintre cele
        pături la Cenadul Sârbesc [Szerb-Csanádon] în grădina  două biserici plebaniale vechi amintite. Această părere de-a
        casei medicului comunal dr. József Koreck şi în cea a  mea este susţinută şi de câteva descoperiri şi anume: în capă-
        vecinului acestuia, Piringer.                         tul stâng al „absidei”, unde am săpat până la adâncimea de 3
              Cercetărilor mele de aici le-a dat un impuls acea îm-  metri, a lipsit partea superioară a absidei (cândva demult l-au
        prejurare că adesea în faţa mea pomeneau grădina doctorului  luat pentru a fi material de construcţii, precum şi pe capătul
        (în primul rând proprietarii) ca pe un loc unde există pivniţe  din dreapta], am găsit numai baza intactă a acesteia, care a
        subterane boltite, galerii sau construcţii vechi asemănătoare  fost aşezată, în mai multe straturi suprapuse, din pietre imen-
        acestora.                                             se, plate, însă diforme, pietre nefasonate de 30- 50 kilograme
              Deşi nu prea am dat crezare povestirilor - cunoscând  greutate. Deasupra acestor pietre de la bază au ieşit la lumina
        din experienţă încăpăţânata zgârcenie a solului din Cenad  zilei opt bucăţi de pietre fasonate mai mici, care sunt [360]
        - totuşi, cu o dorinţă pe veci nestinsă, m-am hotărât pentru  perfect analoage cu rămăşiţele de arhitectură de acest fel, în-
        o nouă experienţă: să încerc să aduc la lumina zilei ceva  grămădite în prezent în curtea bisericii rom. cat. din Cenadul
        amintire palpabilă din faimosul trecut al Cenadului [Csanád]  Vechi [Őscsanádi], care au fost găsite pe locul bisericii rom.
        vechi.                                                cat. de astăzi, respectiv au fost găsite cu ocazia construirii
              Proprietarii - atât dr. Koreck cât şi Piringer (..., Cenad,  bisericii (în 1869).
        numerele de casă ...) fiecare mi-a pus la dispoziţie cu plăcere   Eliberând întregul zid, pe urmă am cercetat terenul
        [358] grădina sa (cele două grădini comunică liber, fără a  dintre ziduri cu care ocazie a ieşit la iveală - la adâncimea de
        avea gard între ele), luate împreună, un teren de cca. jumătate  2,5 metri, împreună cu mai multe descoperiri dispersate, fără
        de pogon.                                             importanţă - capacul cu margine rotundă al unui vas mai mic,
              Am  început  cercetările  pe  pământul  dr.-lui  Koreck,  de forma unui con plat, dintr-un metal galben - cu patină ver-
        mai aproape de curtea casei, într-un loc unde - după cum au  de - care a avut în vârf o verigă cu un lănţişor în ea (acesta s-a
        afirmat - sunt rămăşiţe de ziduri în pământ. Această prezicere  desprins, dar există); diametrul capacului este de 8 cm; apari-
        s-a adeverit, la nici două rânduri de sapă făcute în pământ de  ţia sa trezeşte imediat în privitor ideea unei candele de biseri-
        la suprafaţa solului, într-adevăr am dat de un zid rezistent din  că. Capacul a avut în interior margine dublă, astfel marginea
        cărămidă care a început să prindă o formă interesantă. Înain-  vasului inferior - când au aşezat capacul pe el - a fost prinsă
        te de toate am pus să se dezvelească lăţimea corpului de zid  între ele şi în acest fel l-au închis strâns; marginea interioară
        care a avut exact 2 metri şi 15 centimetri.           - iniţial sudată - în mare parte s-a desprins şi pe panoul (aflat
              Având în vedere această dimensiune respectabilă, pre-  în colecţia mea) ea poate fi văzută prinsă lângă capac, împre-
        cum şi faptul că zidul a fost construit foarte rezistent, din  ună cu acele cioburi de sticlă care în zona săpată au ieşit la
        cărămizi tari, arse la roşu şi învelite în mortar de var gros  lumină în apropierea capacului; aceste cioburi vechi de sticlă
        - evident, mai degrabă din bucăţi de cărămizi: la început am  irizate, decorate cu creste albastre, paralele, sunt curbe, deci
        înclinat să-l privesc ca rămăşiţa vechiului zid al cetăţii, însă  sunt fragmentele vreunui vas de tip ceaşcă, care - în teorie -
        destul de curând a trebuit să-mi dau seama că această ipoteză  poate fi pus bine în relaţie cu capacul de mai sus.
        este greşită. Şi anume, zidul de fundaţie descoperit nu avan-  Fac observaţia că zona săpată aflată între ziduri [362],
        sa drept, ci curbându-se în arc perfect demonstra în final un  respectiv solul, a fost peste tot amestecat, însă din loc în loc
        segment mare de cerc, care mi se părea că seamănă cu zidul  nu a fost nevoie să săpăm până la adâncimea semnalată de
        de absidă al unei biserici.                           2,5 metri adâncime, întrucât în unele puncte deja la adânci-
              Dr. Samu Borovszky în lucrarea sa intitulată Csanád  mea de 1,5 metri a apărut argila străveche, galbenă, intactă.
        vármegye  története   aminteşte  două  biserici  plebaniale   [361] Într-un loc - mai aproape de capătul drept al zi-
                         109
        care „probabil” s-au aflat în afara teritoriului cetăţii: biserica  dului „de absidă” - în direcţie verticală [am găsit] mai multe
        Sfânta Elisabeta [szent Erzsébet] - şi biserica Sfântul Duh  straturi de pământ ars, cenuşă, funingine, multe cioburi, oase
        [Szentlelek],                                         etc., se pare că a fost umplutura vreunei vechi gropi de gunoi;
              [359] Evident, după aceasta scopul cercetărilor mele  de aici am pus deoparte mai multe cioburi, printre altele şi
        a devenit: stabilirea faptului dacă zidul de fundaţie desco-  fragmentele unui ulcior cu toartă, ars la roşu (poate se vor
        perit, de tip absidă, într-adevăr face parte dintr-o biserică?  putea potrivi) .
                                                                         +
        Am căutat deci - în dreapta şi în stânga - continuarea absi-  Ca să pot fi de folos unor eventuale cercetări ulteri-
        dei: zidurile laterale ale bisericii, însă nu am putut să dau de  oare întreprinse cu o putere mai mare decât modestele mele
        acestea. Este posibil ca „absida” descoperită să fi aparţinut  încercări  în  privinţa  stabilirii  topografiei  Cenadului  vechi:
        de nava centrală a vechii biserici şi laturile lungi ale bisericii  voi trece în următorul desen cu dimensiuni zidul de tip ab-


        Pag. 10
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17