Page 15 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

lung de jumătate (1/2) de metru, cu diametrul de cca. 30 Dr. Ioan Hațegan
de cm, a cărui suprafaţă a fost carbonizată din loc în loc. (Timișoara)
În sfârşit, mai amintesc un ulcior mai mic, cu smalţ
verde, cu pereţii aplatizaţi pe două laturi [371], de la adân-
cimea de 2,5 m; toarta şi gura, respectiv gâtul lipsesc. (În Banatul în faţa cuceririi otomane
acest mic ulcior am depus mai sus amintitul grâu ars). 1551 - 1552
Cheltuieli de săpătură - în 7, 8, 9, 10, 13, 14, 15 şi 16
decembrie, în total 17,40 coroane. - Repere cronologice -
18. Încă în luna noiembrie Péter Potchen, măcela-
rul din Cenadul Sârbesc [szerb-csanádi] a săpat o groapă (Partea a II-a)
pentru gheţărie în curtea casei sale (nr. casă... în imediata
vecinătate a bisericii catolice) cu care ocazie, de la adânci- Pentru a fi însă părtaşi la primejdie şi la merite,
mea de 1,5 metri, au ieşit la suprafaţă cahle vechi, pe care germanii se aruncară în urma spaniolilor, sprijinind atacul.
eu le-am obţinut. Apărând însă noi duşmani din toate părţile şi
Din fragmente am reuşit să reconstruiesc în întregi- pierzând deja câteva steaguri, oştenii erau pe punctul să
me un exemplar, forma sa este pătrată, dimensiunile sale se retragă, când Nadasdy, care observase aceasta, puse
19,2 x 18,6 cm, grosimea de 3,3 cm; pe faţa sa acoperită mâna pe o flamură, dădu pinteni calului şi strigă oamenilor
cu smalţ verde-gălbui se reliefează un păun mare, stilizat, săi, cu voce puternică, să-l urmeze. Aceştia, animaţi de
respectiv în faţa păunului un ornament stilizat de floare, iar această pildă, urmară calea onoarei şi se năpustiră atât
sub păun sunt aşezate într-un rând drept triunghiuri culcate de viguros asupra duşmanului, încît germanii şi spaniolii
unul într-altul. prinseră curaj, iar bătălia se reechilibră. Primejdia îi
Este o piesă interesantă, poate încă din acele timpuri aduse acolo pe Castaldo şi pe cardinalul Gheorghe,
când Gheorghe Doja distrugea Cenadul. care îmboldiră trupele cu promisiuni şi speranţe, astfel
19. Pe agrul „Waldeck I ” (având o întindere încât lucrurile luară curând o altă înfăţişare. În bubuitul
a
de 39,1466 pogoane) al domeniului Cenadul Sârbesc tunurilor, italienii, conduşi de Sforza Pallavicini,
[szerb-csanádi uradalom] am descoperit o aşezare de epo- împreună cu spaniolii şi ungurii, pătrunseră în fine prin
ca veche a bronzului, a cărei săpare am început-o în 28 breşă, iar pe zidurile distruse fu văzut fâlfâind steagul
septembrie. întrucât terminarea descoperirii acesteia nu victoriei. Ulama şi barbarii săi o luară la fugă.
a putut fi făcută în cursul anului curent, prezentarea în Unii se retraseră în cetate; alţii fugiră prin poarta
acest jurnal a „aşezării străvechi de la Cenadul Sârbesc” oraşului spre Mureş, sperând să scape înot pe malul celălalt.
[„Szerb-csanádi őstelep”] o amân pentru mai târziu. Acolo fură întâmpinaţi de cetele lui Ioan Tőrők şi Andrei
Zilele de lucru, respectiv cheltuielile de săpătură Báthory în chip atât de sângeros, încât nici unul nu mai
care sunt aferente anului curent vezi în Jurnalul Arh. de scăpă cu viaţă. Castaldo, stăpân acum asupra oraşului, nu
Cheltuieli la numerele curente 1909-22. mai voi să întârzie cu atacarea cetăţii, pentru ca duşmanii
să nu-şi revină din spaimă, iar el să fie nevoit să-i acorde
Traducere de: Elena Miklosik condiţii mai favorabile de capitulare. Îi ordonă lui Sforza
Pallavicini dispunerea a trei baterii de artilerie, care
deschiseră focul cu atâta vigoare, încât Ulama nu numai că
* Gyula Kisléghi Nagy – Jurnal arheologic, Ed. Artpress și Complexul Mu- oferi capitularea, ci promise şi predarea Cenadului dacă i s-
zeul Țării Crișurilor, Timișoara 2015. Traducere: Elena Miklosik. Ediție îngrijită de: ar fi îngăduit retragerea liberă, cu oameni şi bagaje. Asupra
Daniela Tănase. acestei chestiuni părerile cardinalului şi ale lui Castaldo
109 – Istoria comitatului Cenad erau împărţite. Primul era de părere să se facă pe voie celor
+ Ulterior am restaurat acest ulcior de secol XV, descrierea sa este ur- asediaţi, pentru a nu-l stârni şi mai mult pe Soliman, celălalt
mătoarea: înălţimea 33 cm, din care gâtului lărgit în jos, respectiv acestuia treptat susţinea însă că Ferdinand i-ar fi dat puteri depline, în
intrat în pântece, îi revin 11 cm. Diametrul fundului rotund, concav, este de 12,5
cm, diametrul maxim al pânteceiui este de 21 cm, diametrul gurii uşor răsfrânte - în temeiul cărora condiţiile de capitulare ar fi urmat să depindă
acelaşi plan cu toarta - este de 9,7 cm, iar în direcţie perpendiculară de 8 cm. De jur de bunul plac al învingătorului. Totul fu în zadar. Cardinalul
împrejur, pe exteriorul gurii are o buză îngustă. îi dădu lui Ulama un răgaz de douăzeci de zile pentru a se
Partea superioară a gâtului este legată de zona aflată deasupra pânteceiui retrage cu cei 300 de oameni care-i rămăseseră din patru
cu maximă proeminenţă printr-o toartă-bandă frumos arcuită, faţa exterioară a aces- mii. În timpul nopţii, cardinalul mai avu o lungă întrevedere
tei toarte a fost decorată cu un şir de incizii verticale, la punctul superior de „lipire” secretă cu Ulama. Îl copleşi pe acesta cu daruri şi – după ce
al toartei; de jur împrejurul gâtului se află o linie dublă, în relief, precum o linie de
despărţire a gâtului de gură, respectiv ca marcajul extern al plăcii perforate pentru îl aprovizionă cu alimente, căruţe şi alte trebuinţe – porunci
strecurare care separă gâtul de gură. să fie însoţit până la malurile Tisei.” (Griselini F, p.72).
Toarta este relativ mică şi tocmai din acest motiv ulciorul devine uşor de Noiembrie 16 Se încheie un armistiţiu de 20 de zile
mânuit. Culoarea este un roşu-cărămiziu stins, vasul este reconstruit şi în parte com-
pletat cu ghips (nu am întregit o parte din pântece). pentru ca Ulama paşa să-şi pregătească plecarea din cetate.
110 - August Friedrich Demmin (1817-1898] - istoric de artă german, co- Noiembrie 28 De la Lipova cardinanul Martinuzzi
lecţionar; colecţia sa se găseşte la Muzeul din Wiesbaden (notă Daniela Tănase). scrie că au fost recucerite cetăţile Bulci, Chelmac, Lipova,
111 - Arme de război (lb. germană) (notă Daniela Tănase). Păuliş, Ciala, Nădlac, Felnac, Cenad, Makó, Dudeştii Vechi,

Pag. 13