Page 10 - Marius Matei - Patrimoniu banatean

fir într-o tehnică specială, cojoacele împodobite cu meșină colorată, bumbi și
oglijoare, o serie de podoabe din bani de argint, intrate în port în momentul în
care banii respectivi și-au pierdut valoarea de circulație, fără să o piardă pe
aceea intrinsecă, sau conciulrile țesute în război.
Cămășile bărbătești, cusute cu alb și admirabile cheițe decorative, sunt
completate cu cioareci din postav alb, cu, șinoare colorate, cu pieptare și
cojoace împobobite cu mult rafinament, cu veste (chintușe) și șube
remarcabile prin croi și ornament.
Fin cunoscător al zonei de Câmpie a Banatului, domnul Marius Matei distinge
mai multe subzone care, în cadrul unei unități generale, se deosebesc prin
anumite elemente specifice. Evident, este dificil să constitui o colecție
reprezentativă pentru întreg Banatul și tocmai de aceea, autorul s-a centrat cu
precădere asupra Câmpiei Banatului.
Interesul față de portul popular s-a manifestat destul de târziu. Publicațiile,
colecțiile și muzeele organizate, au atras atenția asupra costumului ca marcă
identitară. Interesul reginei Elisabeta (Carmen Sylva), pentru costumul
popular, față de costumul bănățean, apariția sa înbrăcată frecvent în port
bănățean, a dat un semnal de apreciere, contribuind la preluarea acestuia de
înalta societate, dar și la încurajarea creatorilor populari, la organizarea de
ateliere specializate în țesut și cusut.
După al doilea Război Mondial, societatea românească a suferit transformări
ample, care au zguduit modul de viață. Mutații structurale au avut loc în relația
față de proprietate, în relațiile dintre oameni, în concepțiile de viață, în viziunea
asupra lumii. Industrializarea a contribuit în mare măsură la schimbările care
au avut loc, cu rezultate dramatice asupra vieții tradiționale și, odată cu
aceasta, asupra comportamentului, asupra concepției privind îmbrăcămintea,
adaptată altor ocupații și meserii. Portul popular s-a transformat din element
cotidian de bază, într-un ansamblu ceremonial, festiv, purtat cu anumite ocazii.
În aceste condiții, considerăm că relizarea colecției și publicarea acestei
lucrări au meritul de a conserva și a valorifica o părticică din tezaurul nostru
național, în scopul integrării sale în marele tezaur cultural european.

Dr. Georgeta Stoica
Membru de onoare al Academiei Române

8