Page 246 - Dusan Baiski - Razboi in Banat

Dușan Baiski

Pe 6 ianuarie 1942, L.J.T.T., sub semnătăura mr. I. Peșchir,
anunță în scris Batalionl II Grăniceri Pază cum că:
29
„Locot. Indici Constantin, șeful Plotonului de Grăniceri Foeni,
are legături de intimă prietenie cu notarul Surescu Moise și preotul Pop
Romulus, ambii înfocați legionari, preotul a și luat parte la rebeliunea
din Ianuarie 1941, fiind amendat cu 10.000 lei.
Pe notarul comunei Surescu Moise, ofițerul amintit l-a trecut
de câteva ori în Jugoslavia, la Modoș, tot pe la punctul Foeni au mai
fost trecuți și alți indivizi - unul seminarist din Jugoslavia, cari sunt
suspectați de a face legătura cu legionarii din Jugoslavia.“

Preotului român Fiștea din Vârșeț i se atribuie de către plt. Florea
Nicoraș, șeful P.J. Banloc, în nota informativă nr. 450/20 ianuarie
30
1942, paternitatea organizațiilor locale ale „Astrei“:
„Locuitorul Păncăriceanu Vasile, zis Vasa, din comuna Sfântul
Ion (din) Jugoslavia ne informează că în fiecare comună, locuită
31
de românii din Jugoslavia a luat ființă Societatea Culturală «Astra»,
a căror organizator este preotul Fiștea Adam, de naționalitate român,
care locuiește în Vârșeț.
La această organizație le sc(r)ie ziarul «Nădejdea» prin care se
face propagandă Naționalistă Românească. Numitul ne informează că
cea mai mare parte din această organizație are idei și programe pur
legionare.
În ce privește cu românii de trai. Trăește destu(l) de bine nu face
nici o deosebire între români, germani, maghiari, însă șfabi(i) localnici
îi vede cu ochi răi pe români.
Nu li s-a luat vitele, însă în luna Oct. 1941 a venit (indescifrabil)
din comuna Cicidorf Jugoslavia, în comuna Sfântul Ion unde a început
să facă percheziție la fiecare casă românească, împărțiți pe echipe,
confiscându-le întreaga cantitate de lână ce au găsit-o, atât cea toarsă,
cât și cea netoarsă, pe care a dus-o la organizația Germană și nu le-a
achitat costul nici până în prezent.
Ne mai informează că în întreaga Jugoslavie se zvonește că
armata română va intra în Banatul Jugoslav în ziua (perioada, n.n.) de
22-25-I-1942.“

29 Ibidem, f. 10.
30 Ibidem, f. 52.
31 Sfântul Ion este Sân-Ianăș, azi Barițe (Barice), iar Cicidorful care la fel se
amintește în document, este Plandište, sediul comunei căreia azi îi aparține și satul
Barițe (pe timpul acela Cicidorful era sediu de plasă).
244