Page 256 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 256

Dușan Baiski


             La 20 aprilie 1942, șeful P.J. Gătaia informa  că un locuitor din
                                                        4
       comuna Sculea, pe nume Gheorghe Broșteanu, umbla de luni întregi
       să  cumpere  de  la  magazinul  „Agricola“  din  Timișoara,  aproape  de
       Gara „Domnița Elena“ (azi Gara de Nord), o semănătoare de porumb
       și  nu  reușea  deoarece,  deși  existau  asemenea  utilaje  în  magazin,
       proprietarul, german de origine, îi spunea că sunt deja vândute. Unul
       dintre vânzători i-a destăinuit că nu se vinde decât la germani, ca atare
       Gh. Broșteanu l-a tocmit pe germanul Stefan Traum și acesta a reușit
       să cumpere semănătoarea.

             L.J.T.T. va nota  pe 27 aprilie 1942 că unele posturi de jandarmi
                            5
       ar fi descoperit cum că organizațiile germane „Heimatfront“, care aveau
       rolul de ajutor reciproc, ar fi de fapt organizații militare „...în care se
       pregătesc șvabii pentru atac și apărare, în special contra românilor în
       mijlocul cărora se află.“ Se cerea verificarea și raportarea situației de
       pe teren.

             Pe 1 mai 1942, L.J.T.T. trimite în teritoriu două ordine . Prin
                                                                    6
       cel  cu  nr.  349,  se  cere  verificarea  și  raportarea  faptului  cum  că  în
       școlile șvăbești nu se mai predă limba română, iar cine dorește trebuie
       să plătească profesori. Cel cu nr. 350 spune că „...șvabii continuă cu
       măsuri de boicotare a muncii românești.- Astfel, s-ar fi dat dispozițiuni
       ca să nu fie primiți ca ucenici copii de români, ci numai germani și,
       excepțional, maghiari. Pe de altă parte, în nici o altă îndeletnicire și nici
       chiar servitori să nu fie primiți românii, pentru a-i obliga pe cei angajați
       să-și părăsească serviciul, le scade plata.“

             O situație care nu făcea deloc onoare statului român a fost relevată
       succint în nota  informativă din 5 mai 1942, destinatar fiind Prefectura
                     7
       Județului Timiș-Torontal. Pe document nu se specifică autorul, dar,
       inițial, pe 30 aprilie 1942, despre situație informase  L.J.T.T. plt. mj.
                                                          8
       Gh. Tătaru, șeful S.J. Recaș.
             „Informăm  că  în  comuna  Paniova,  castelul  cumpărat  de  către

             4   D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 216, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
       dosarul nr. 88/1942, f. 113.
             5   D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
       dosarul nr. 9/1942, f. 39.
             6   Ibidem, f. 42.
             7   D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 216, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
       dosarul nr. 88/1942, f. 193.
             8   Ibidem, f. 109.
       254
   251   252   253   254   255   256   257   258   259   260   261