Page 71 - Dusan Baiski - Razboi in Banat

Război în Banat - Studii monografice

- Se cultivă violența ca mijloc de convingere și de susținere a
înteresului grupului etnic.-
- Populația șvăbească trăiește sub teroarea acestora care prin
toate mijloacele storc bani, sprijin și resurse în organizație, de frică nu
le agreează și ar fi fericiți dacă ar fi desființate.-
- Se remarcă la acești șvabi o doză mare de frică și lașitate atunci
când e vorba de răspunderi - și în concluzie acțiunile caracterizate de
rapiditate îi dezorientează și aduc liniștirea spiritelor.“

Desigur, starea de spirit era în general afectată de starea de
război, însă evenimentele descrise mai sus au amplificat și mai mult
tensiunea. Plt. mj. N. Duma avea să descrie punctual situația în nota
25
informativă din 27 mai 1943:
„În urma tulburărilor produse de către șvabi și a actelor de
teroare săvârșite asupra unora dintre ei cari au refuzat să se prezinte
la recrutare pentru armata germană – românii și în special intelectualii
și funcționarii din comunele cu populație șvăbească majoritară sunt
foarte îngrijorați și (le e) frică că aceștia la plecare se vor răzbuna
contra lor și-i vor masacra, după cum aceștia își arată ura și răzbunarea
contra românilor.-
Între români se discută că germanii, prin recrutările ce au făcut,
caută numai să întrebuințeze o farsă contra Statului român, după cum
au făcut și cu Statul Cehoslovac regiunea Sudetă și că acești șvabi ar fi
întrebuințați de către Germania numai în parte pentru armata germană
de pe front, iar cea mai mare parte ar fi trimisă la noi în țară ca trupe
de ocupație și pentru stârpirea populației române, lucru ce se poate
aștepta dela germani după credința românilor bazat pe cele petrecute
cu alte popoare ocupate de ei în acest război.-
În cazul că șvabii recrutați vor pleca toți odată pentru încorporare
în armata germană, se vor deda la acte de teroare și mai răzbunătoare,
mergând chiar până la omorârea celor ce nu vor voi să plece și cu
aceasta se vor răzbuna și contra autorităților, pe cari aceștia le cred
dușmanii lor.
În comuna Sânandrei, în urma devastării casei locuitorului Filip
Focht, învățătorul Luxemburg a spus «Îi vom face casa mai frumoasă
ca toate din Sânandrei, însă nu pentru el, ci pentru acela care va suferi
mai mult pentru cauza lor».-
Cum o parte dintre șvabii mai bătrâni și cari până acum erau contra
organizațiilor șvăbești nu aprobă și înfierează actele de sălbăticie ale
25 Ibidem, f. 134.
69