Page 158 - tmso
P. 158
Când aţi deschis galeria de la Heidelberg?
ş
"Ne-am angajat imediat ce am ajuns îîn Germania. Şotia s-a
ă
ş
angajat la muzeul de Arheologie si eu – la o galerie de arta, la
ă
îînramat tablouri. Apoi, am cunoscut un tip care venea pe acolo
ş
si care avea un petshop îîn centrul Heidelbergului. M-am
îîmprietenit cu acest tip. La un moment dat, mi-a spus ca s-a
ă
î
ş
ş
saturat de caini si pisici si mi-a propus sa deschid eu acolo o
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ş
galerie de arta. Ştia ca ma intereseaza un spatiu. L-a scos pe ala
ă
ă
ş
ă
ş
cu animalele afara si mi-a dat mie spatiul. Mi-a dat îîn plus si ş
ş
locuinta de deasupra galeriei, care era tot a lui. Asa mi-am facut
ă
ş
ş
ş
ă
ş
si locuinta, si galerie îîn plin centrul Heidelbergului. Acolo, cu
spiritul meu de afacerist, pe care nu-l aveam deloc, am facut un
ă
ă
ş
ş
tablou de 13 metri, îîntr-un spatiu lung de 15 metri. Asa ca mi-
ă
ă
am taiat orice sansa de a face bani din vanzari. Cine cumpara o
ă
î
ă
ş
ă
pictura de 13 metri? Asta e! Am mai facut apoi si cateva lucrari
ă
ă
ă
î
ş
ă
mai mici, dar îîntotdeauna am fost pasionat de lucrari de
dimensiuni mari."
În Germania v-aţi reîntâlnit cu Nicu Covaci?
"Nu imediat. El era la Osnabruck, un alt oras, mai sus, dar
ş
ö
bineîînteles ca ne-am îîntalnit mai tarziu. Apoi, el si partenera
ă
ş
ş
î
î
lui, care avea de la sotul decedat o casa îîn Şpania, au plecat
ş
ă
ă
acolo. El si acum acolo sta. Am fost si eu îîn vizita."
ş
ş
ă
Revoluţia din decembrie ’89 v-a prins la Heidelberg?
ă
î
"Şigur ca da. Noi eram la curent cu ce se îîntampla îîn Europa de
ă
ă
ş
Est, eram disidenti, comunicam cu cei de la Europa Libera. Am
ă
facut o fronda prin care l-am dat îîn judecata pe Ceausescu –
ă
ş
ă
pentru genocid. Imediat am organizat un transport de ajutoare
din Heidelberg, care s-a strans de la toata diaspora romana de
ă
î
î
ă
acolo."
156