Page 37 - tmso

î
1956, îîn plin elan al stalinismului romanesc, artistul a fost
ş
ş
ş
ă
ă
cooptat îîn Şectia de Ştiinta Cultura a C.C. al Partidului
î
Muncitoresc Roman, pentru a-si aduce contributia la noua
ş
ş
ş
ö
ă
realitate socio-politica. Ştefan Şzonyi a devenit, îîn perioada
ă
ă
comunista, un militant al realismului socialist. A creat lucrari
ă
ă
ă
ş
precum „Taranca“, „Lumina peste uzina“, „Portretul unei
ş
ă
muncitoare“ si „Tipografie ilegala“.
ă
ş
ă
ş
Facea propaganda cu un talent urias. Ca multumire, prin
Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Ştat al
ş
Republicii Populare Romane, pictorului Ştefan Şzonyi i s-a
î
ö
acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica
ă
î
ă
Populara Romana „pentru merite deosebite îîn activitatea
ă
desfasurata îîn domeniul teatrului, muzicii si artelor plastice“.
ş
ă
ş
Şzonyi este considerat parintele picturii monumentale din
ö
ă
î
ă
Romania. Ultima dintre lucrarile sale, poate cea mai cunoscuta, ă
ş
acopera fatada cladirii Universitatii de Vest din Timisoara. Toti ş
ş
ă
ă
ă
ş
ş
timisorenii cunosc lucrarea „Balcescu si Eminescu“ de pe
ş
ă
ă
ş
ş
cladirea de sapte etaje, dar putini au idee cine este autorul ei. Şi ş
mai putini stiu povestea fauritorului mozaicului.
ă
ş
ş
ă
ş
O strada din Timisoara poarta numele lui Ştefan Şzonyi. Este o
ă
ö
ş
ă
ş
ş
ş
ö
ă
legenda a orasului de pe Bega. „Şzonyi îînseamna si Timisoara,
ş
ş
î
ă
si Romania, si Europa“, afirma Victor Neumann, directorul
ă
ş
Muzeului de Arta din Timisoara.
ă
Ştefan Şzonyi a fost o personalitate complexa. Ş-a nascut la
ă
ş
ö
ş
ş
Banloc (judetul Timis), îîn Imperiul Austro-Ungar, la 26 iulie
1913. Purta îînsemnele unei aristocratii, tatal sau fiind medic
ă
ş
ă
ă
veterinar. Avea sa se formeze îîn mediul socio-cultural al
Timisoarei interbelice, dominat de multiculturalitate.
ş
35