Page 39 - tmso

ş
de pe strada Budisteanu. A fost cel care a îîntemeiat catedra de
ă
ă
ş
ş
Arta monumentala. I s-a reprosat apartanenta la orientarea de
ă
î
stanga, îîn perioada interbelica, dar mai cu seama dupa al doilea
ă
ă
ă
razboi mondial.
ş
ă
ă
„E important sa analizam orientarea sa, dar trebuie sa depasim
ă
ă
analizele pur ideologice ale perioadei respective. In cazul lui,
Î
î
vom descoperi îîn primul rand talentul. Unele mesaje ale sale
ă
î
sunt mai de graba social-democrate decat comuniste. Trebuie
ă
ş
ă
sa se stie ca Timisoara avea orientare social-democrata. Cea
ş
ă
ă
mai importanta miscare social-democrata care a existat îîn
ş
ă
î
ă
ş
Romania dupa Primul Razboi Mondial a functionat la
ă
ă
ş
Timisoara. Ea a fost defintata de partidul liberalilor. Daca nu
ş
ă
ă
ş
ş
ş
ş
stim si istoria regionala nu vom îîntelege istoria nationala. ă
î
Atunci cand s-a facut transferul de la un regim la altul s-a
ă
ă
ă
ö
pierdut aceasta dimensiune social-democrata. Şzonyi facea
ă
parte, ca marea majoritate a locuitorilor Timisoarei, dintr-un
ş
ş
mediu social-democrat îîn care discriminarea nu-si aveau loc,
ă
ă
ş
ş
nici diferentele de categorie sociala, culturala, de provenienta ă
ă
ş
religioasa. Niciun ortodox nu excludea un catolic, niciun crestin
ş
ă
nu excludea un evreu. De aceea îîn Timisoara traiesc îîn pace
populatii care sunt de diverse proveniente. Interbelicul este
ş
ş
fascinant din acest punct de vedere. Era un standard de
ş
ş
ă
civilizatie pe care o invidia toata tara, era un model. Cel mai
important era respectul fata de celalalt“, a povestit Victor
ă
ş
ă
Neumann despre contextul îîn care s-a format Ştefan Şzonyi.
ö
ş
ă
Interesant este ca îîn perioada interbelica, Şzonyi a fost atras de
ă
ö
teme biblice. Printre lucrarile sale se aflau „Şfantul Şebastian“,
î
ă
ş
seria de „Profeti“ si „Apocalipsa“. Corneliu Baba a povestit ca ă
ş
37