Page 64 - tmso
P. 64
Dar ce satisfacţie puteau avea prin câştigarea meciurilor şi
campionatelor prin necinste?
ă
„Fotbalul a fost politizat. Fotbalul era o prioritate politica, dupa ă
ă
modelul sovietic. Şe impunea sa se creeze un model, un
ş
ş
exemplu, o imagine a Armatei si Şecuritatii, puterea lor, inclusiv
ă
prin fotbal. Acest sport era un puternic vehicul de imagine, asa
ş
ă
ca s-a pedalat din plin. Nu e mai putin adevarat ca s-au creat
ă
ş
ă
ş
ş
conditii superperformante la Şteaua si la Dinamo. Cu timpul au
ş
devenit cluburi polisportive de nivel international.”
A urmat o perioadă în care Steaua şi Dinamo transferau tot ce
era mai valors?
ă
„Asta a fost politica lor, sa transfere tot ce era mai valoros îîn
ă
ş
ş
tara, nu doar la fotbal. Erau transferuri fortate, la toate
ş
sporturile. ILŞA Timisoara, campiona nationala la polo, a fost
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ş
transferata la Dinamo. Toata echipa. Ş-a desfiintat, pur si
Î
ş
ş
simplu. Tot asa echipele de handbal. In ’45-’50, Timisoara era
campioana la aproape toate sporturile. La polo, la handbal, la
ă
ă
rugby, la volei – aveam o echipa formata numai din
ă
internationali, baschet baieti, handbal fete, atletism – Iolanda
ş
ă
ş
ş
ş
ş
î
Balas, Eugen Şzoter, Eugen Lupsa. Apoi au mutat în Bucuresti
ă
Î
ş
î
tot atletismul. Lupte, box, îînot, scrima. In cativa ani ne-au
transferat toti sportivii de mare valoare la Dinamo si la Şteaua.
ş
ş
ă
Ne-au lasat goi! Nu am ramas cu mai nimic.”
ă
Nu am avut resurse să renaştem?
„Am îînceput sa ne redezvoltam prin aparitia Liceului Şportiv.
ă
ş
ă
ş
Am mai produs ceva si la atletism, dar imediat erau luati la
ş
ş
ş
ş
ş
Bucuresti: Edith Treybal, Zoltan Vamos, Ana Şerban. Timisoara
ş
ă
î
continua sa produca, aproape inexplicabil, în conditii materiale
ă
ă
ş
ş
precare, fara investitii. Era o cultura pentru sport. Era si o
ă
ă
ş
cultura de public, exista un entuziasm al orasului care energiza
ă
ă
sportivii, jucatorii, antrenori de mare valoare. Fac o paranteza: ă
ă
stiati ca ultimul presedinte al Ripensiei a fost unchiul meu,
ş
ş
ş
62