Page 33 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

Primăria Lugoj va trimite către Direcțiunea Artelor din cadrul Ministerului
Cultelor și Artelor, pe 15 mai 1941, o solicitare pentru aprobarea instalării acestei
statui: „Prin stăruința și bunăvoința autorităților locale, orașul nostru s-a
îmbogățit cu o nouă și frumoasă grădină publică, prin transformarea grădinei
prefecturii în parc public. La amenajarea acestei grădini, plasarea statuii ar
găsi un loc potrivit și [...] menirei.
Vă rugăm, Domnule Ministru, să binevoiți a acorda orașului nostru
onoarea și mândria de a găzdui statuia M.S. Regina Maria, aprobându-ne s-o
plasăm în «parcul prefecturii» în cel mai frumos și onorabil loc, pe care îl vom
amenaja special pentru acest scop.“
Urmează o nouă solicitare la același minister, pentru instalarea bustului
regelui Ferdinand: „[...] Pe soclul rămas în «parcul gării», prin îndepărtarea
bustului I. G. Duca , am putea așeza bustul M.S. Regele Ferdinand, urmând ca
14
parcul să ia denumirea de «Parcul Regele Ferdinand»“
Direcțiunea Artelor din cadrul Ministerului Cultelor și Artelor va aproba,
pe 4 iunie 1941, solicitările Primăriei Lugoj „...cu privire la așezarea, în orașul
Lugoj, a statuii Reginei Maria și a bustului Regelui Ferdinand, care au fost aduse
acolo din Oradea și Sighet, cu prilejul evacuării teritoriilor cedate. Astfel, se
încuviințează ca statuia Reginei Maria să fie așezată în noul parc al Prefecturii,
iar bustul Regelui Ferdinand în parcul gării din orașul Dvs.“
La sfârșitul anului 1940, Mihai Bejan, șeful Frăției de Cruce de la Liceul
„Coriolan Brediceanu“ va solicita atât Primăriei, cât și Prefecturii, predarea
bustului lui I. G. Duca. Primarul va aviza cererea favorabil. Prefectul îi va
trimite la 21 decembrie 1940 o notă în care preciza că „…întrucât bustul a fost
ridicat din fondurile comunelor rurale și cele ale județului, mai puțin contribuția
orașului Lugoj, în consecință ne rezervăm și dreptul de a dispune de acest bust
și care în cazul dat formează proprietatea județului.“
Ministerul Afacerilor Interne va trimite în teritoriu, inclusiv la Lugoj, un
ordin prin care dispune strângerea tuturor busturilor de metal ale fostului rege
Carol al II-lea și expedierea lor la București, la Arsenalul Armatei, mai puțin
cele din ipsos, marmoră etc., care urmau să rămână în păstrarea autorităților până
la noi dispozițiuni. Relevantă este telegrama trimisă la Lugoj pe 25 octombrie
1940:
„dlor primari ai oraselor de resedintza si neresedintza lugoj – bucuresti
– 19-19609 48 25-10
= urmare ordinului no / 16782/1940 rog comunicatzi acestui departament
numărul busturilor predate care va intocmi lucrarea centralizatoare. Pentru
presedintzia consiliului de ministri = p ministrul afacerilor interne eugen
cristescu no-17592.“

14 Ion Gheorghe Duca, cunoscut mai ales ca I. G. Duca, a văzut lumina zilei la 20 decembrie 1879,
la București. A murit pe 29 decembrie 1933, la Sinaia. Politician, francmason, a deținut funcțiile de ministru
al educației (1914-1918), ministru al agriculturii (1919-1920), ministru al afacerilor externe (1922-1926),
ministru al afacerilor interne (1927-1928) și prim-ministru al României între 14 noiembrie și 30 decembrie
1933. Dușman al Mișcării Legionare, a fost asasinat de așa-numiții Nicadori (Nicolae Constantinescu, Caranica
Ion, Doru Belimace).
31