Page 36 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 36
Dușan Baiski
Primăria Lugoj va anunța Ministerul Afacerilor Externe, la 15 ianuarie
1943, că a depus la C.E.C. suma de 13.500 de lei „reprezentând taxa de
prelungirea concesiunei terenului ocupat de mormântul marelui patriot român
Aurel C. Popovici în Geneva, pe o perioadă de 20 ani.“
La 12 februarie 1943, Ministerul Afacerilor Externe anunța, la rândul
său, Primăria Lugoj despre faptul că a expediat Legației românești de la Berna
contravaloarea sumei de 13.500 de lei, ceea ce însemna 300 de franci elvețieni la
un curs de 45 lei/franc elvețian.
La 8 aprilie 1946, Serviciul tehnic al Primăriei Lugoj va primi de la
Ministerul Afacerilor Interne un ordin circular, cu o sesizare a Ministerului
Cultelor – Comisiunea Monumentelor Istorice, prin care se cere ca serviciile
tehnice județene să nu admită modificări sau completări ale devizelor deja
aprobate de Comisiunea Monumentelor, pentru consolidarea și restaurarea
bisericilor și a monumentelor istorice.
Ministerul Artelor și Informațiilor va sesiza Ministerul Afacerilor
Interne cum că „…unele Comitete de inițiativă nesocotind Regulamentul
pentru monumentele publice, ridică, execută și montează monumente fără
prealabila autorizație a Comisiunei superioare a monumentelor publice,
fapt care duce la coborârea nivelului patrimoniului artistic al Țării în fața
posterității, întrucât monumentele executate în asemenea condițiuni sunt cu totul
necorespunzătoare…“, drept pentru care solicită să fie luate măsurile necesare.
Ministerul Afacerilor Interne se va conforma și va trimite în teritoriu o circulară
cu privire la respectarea regulamentului în cauză, documentul ajungând și la
Primăria Lugoj.
Serviciul de Siguranță al Județului Severin Lugoj, sub semnătura șefului,
Klinger Ștefan și a comisarului C. Anghelescu, va trimite pe 1 aprilie 1948, către
prefectul județului Severin, o notă prin care-i comunica cum că „…populația din
orașul Lugoj comentează existența pe monumentul ostașului, în basorelief, scene
reprezentând o adunare, în care figurează Brăteanu , Regele Ferdinand și alții,
16
fapt pe care îl consideră în contradicție cu curentul vremurilor actuale.
Față de cele de mai sus, rugăm binevoiți a dispune.“
Prefectul va scrie pe notă, cu cerneală roșie: „Se va înainta primăriei pt.
a lua măsuri.“
În aceeași zi, prefectul Ioan Moangă va trimite primarului, cu titlu de
confidențialitate, nota șefului Siguranței, „…cu rugămintea să binevoiți a lua
măsuri în consecință.“
Șeful serviciului tehnic al Primăriei va solicita pe 8 iunie 1948 suma de
3.500 de lei pentru executarea lucrărilor de înlăturare a inscripțiilor și machetelor
de pe monumentul din fața Prefecturii, tariful orar fiind de 25 de lei/oră pentru
zidari și 15 lei/oră pentru salahori. Lucrările se vor executa în regie proprie.
16 Ion Constantin Brătianu, cunoscut mai cu seamă ca I. C. Brătianu – A văzut lumina zilei la 20 august
1864, în localitatea Florica din judeţul Argeş. A decedat pe 24 noiembrie 1927, la Bucureşti. Om politic, prim-
ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române.
Considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni politici ai României interbelice.
34