Page 40 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

Consilierii comunali vor fi invitați să ia parte la primirea în gara feroviară
din Lugoj, în data de 21 februarie, ora 16, a rămășițelor pământești ale marelui
dispărut.
Primăria Lugoj va publica un program al funeraliilor, indicând ordinea
față de catafalc, în fața Teatrului Comunal: ministranții, fanfara din Caransebeș,
corporațiile locale, fanfara din Vrani, corurile locale și străine (în ordinea fixată
de maestrul Vidu), preoțimea, purtătorul decorațiunilor, trăsurile cu coroanele,
carul mortuar, familia și rudele tenorului, consiliul comunal Lugoj, delegațiile
străine, delegațiile locale, muzica militară, armata, publicul asistent. Prohodul
urma să se oficieze în piața mică din fața Bisericii ortodoxe române. Aici,
ordinea cuvântărilor a fost stabilită după cum urmează: prefectul județului,
Romulus Boldea, în numele Guvernului și al Banatului; dr. Caius Brediceanu, în
numele parlamentarilor bănățeni și pentru lugojeni; inspectorul M. Sadoveanu,
delegatul Ministerului Artelor; dr. Avram Imbroane pentru Asociația Corurilor și
Fanfarelor din Banat; dr. Iosif Willer, deputat, pentru minorități.
După oficierea serviciului divin la cimitirul ortodox, erau desemnați să ia
cuvântul: dr. Tiberiu Brediceanu, în numele Asociației Compozitorilor Români;
Francisc Balogh, în numele Operei și colegilor de la Opera din Cluj; dr. Tiberiu
Seviciu, în numele Cercului Academic Bănățean, Secția Cluj și al studențimii din
Cluj, în final urmând a cânta corurile asistente.
Prin convocatorul din 22 februarie 1927, consilierii comunali lugojeni au
fost convocați de primar pentru a doua zi, miercuri, 23 februarie, la ora 13.30 „...
pentru a lua parte in corpore la înmormântarea tenorului Grozăvescu.“ Cele 31
de nume de pe listă (din care 30 au semnat pentru a fi luat la cunoștință) relevă și
componența etnică a consiliului local al acelui moment, iar dintr-un alt document
(datat 18 februarie 1927) se deduce și calitatea: membri de drept - 1) Constantin
Liuba, 2) G. Vrabiescu, 3) Ioan Vidu, 4) dr. Aurel Mihăescu, 5) dr. Gh. Fulgeanu,
6) dr. Zeno Bejan, 7) Ioan Radulovici, 8) ing. Maxim Kellner, 9) Ioan Maier,
10) Iuliu Cristurean, 11) dr. Trifon Lația, 12) dr. Aurel Iancu; membri aleși – 13)
dr. Valeriu Braniște, 14) Daniel Nikolits, 15) Ludovic Frünwald, 16) dr. Leopold
Sebestyen, 17) dr. Ioan Stoian, 18) dr. Francisc Horger, 19) dr. Fabius Gheleșian,
20) Ludovic Kokay, 21) dr. Alex. Bireescu, 22) Toma Fernbacher, 23) Ioan Lupu,
24) Pavel Stan, 25) George Rusalin, 26) Iosif Barbu, 27) Geza Grünhut, 28) Pera
Pastila, 29) Leonard Junker; membri cooptați - 30) dr. Cornelia Blaga, 31) Ana
dr. Dreislampl.
Sculptorul vienez Carl Gelles se va oferi printr-o scrisoare către Primăria
Lugoj, datată 27 februarie, a realiza bustul lui Tr. Grozăvescu. La rândul său,
instituția îi va solicita la 4 martie „...un ofert concret, conținând desenul cu
dimensiunile și prețul bustului“, inclusiv pentru un bust turnat în bronz, rămânând
ca, în funcție de ofertă, să decidă asupra problemei.
Pe 2 martie 1927, conducerea Cinematografului „Olympia“ din Lugoj va
solicita scutirea de taxa de 10% cuvenită orașului, deoarece în 2 și 3 martie urma
să prezinte publicului filmul documentar realizat la Viena, Arad și Timișoara,
precum și la înmormântarea lui Traian Grozăvescu, la Lugoj, venitul obținut fiind
38