Page 42 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

având acceptul directorului lor, Zaharia Bârsan, solicitau scutirea de taxa de
10% pentru spectacole, urmând ca 30 % din venitul net de la fiecare din cele
13 spectacole pentru Banat să revină fondului. Piesa propusă era „Pescuitorul
de umbre“ a lui Jean Sarment, vizate fiind localitățile: Arad, Timișoara, Orșova,
Lugoj, Caransebeș, Făget, Reșița, Oravița, Bocșa, Anina, Sânnicolau Mare și
Jimbolia. Semnatarul scrisorii, Ion Vanciu, artist al Teatrului Național din Cluj și
cel care urma să și conducă trupa de artiști din orașul de pe Someș, era originar
din Lugoj. El solicia primăriei lugojene să ceară autorizațiile și adeverințele de
rigoare pentru turneu de la Ministerul Cultelor și Artelor și Ministerul Finanțelor.
Ceilalți artiști propuși pentru acest turneu erau: Ion Tâlvan, N. Popescu-Voicu,
C. Simionescu, Virginia Cronvald și Mya Mateescu. În scrisoare se mai solicita
intervenția Primăriei Lugoj pe lângă primăriile din localitățile sus-menționate
pentru a găzdui fără pretenții pe cei șase artiști, a se ocupa de afișaj și publicitate.
Iată însă că pe 2 mai 1927, societatea în comandită simplă „Ulpia Film“
din Timișoara, cu sediul în palatul Camerei de Comerț și Industrie, trimite
Primăriei Lugoj o scrisoare cu caracter ultimativ, având următorul conținut:
„Conform înțelegerei noastre cu Frații Corcea referitor la filmul
«Grozăvescu» și în continuarea cererei noastre care am înaintat-o D-V verbal
deja în două rânduri, iar cu ocaziunea vizitei Dlui nostru Țăran la Lugoj
Dl Primar al Municipiului nu era de vorbit – fiind ocupat în altă direcțiune
– fapt care din partea noastră îl regretăm foarte mult, dar având Dl Țăran și
alte chestiuni importante și de rezolvit, nu am putut conveni pentru a aranja
plătirea sumelor încasate pentru filmul nostru de către D-Voastră, prin prezenta
venim pentru a treia oară să Vă rugăm să binevoiți a ne remite imediat toate
sumele încasate cu acest film, apelând în același timp la preajusta apreciere a
Dlui Primar, dacă este admisibil ca noi, cari singuri am spesat sume enorme
pentru acest film cu caracter național să pierdem sume atât de mari din cauza
necunoștinței de cauză a fraților Corcea și din cauza reținerei acestor sume
pentru noi în mod absolut nejustificat din partea Primăriei Lugoj, sume la cari
Primăria nu are nici un drept, decât la plusul pe care acest film îl va produce
după retragerea speselor avansate de noi. Suntem în adestarea acestei remiteri
și Vă salutăm Recomandat, cu cel mai profund respect...“ Urmează semnătura
„Țăran“ și ștampila dreptunghiulară a firmei „Ulpia-Film“. În antetul firmei,
sub denumire, apare specificat că este vorba de „Birou Tehnic Cinegrafic –
Locațiune de Filme“.
Neprimind răspunsul scontat, respectiv banii pe care-i pretindea pentru
investiția sa în realizarea filmului, firma va apela la serviciile avocatului
timișorean dr. Veterány Viktor. Pe 21 mai 1927, acesta va trimite către primăria
lugojeană o atenționare cu privire la necesitatea achitării sumelor încasate din
rularea filmului „Grozăvescu“, investiția fiind făcută în baza înțelegerii cu frații
Corcea. Neplata în cinci zile a datoriilor atrăgea după sine demersuri pentru
încasarea creanței pe cale judecătorească. Nici în acest document nu apare însă
nicio sumă, cu excepția costului somației, de 250 de lei. Primăria va răspunde
avocatului că firma „Ulpia-Film“ nu are nicio probațiune față de instituție.
40