Page 73 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

de pe raza Poliției Lugoj“, respectiv pe Iacob Vitian, comisar, șeful Comisariatului
Orșova (care a primit informații și a descoperit un ofițer englez care avea misiunea
să distrugă canalul din Cataracte); Dumitru Boică, comisar, șeful Comisariatului
Caransebeș (care a identificat 10 rebeli, care au rezistat cu focuri de armă împotriva
Armatei, cel care la arestat pe Zaharia Marineasa); Traian Repede, comisar, șeful
Biroului de Siguranță Lugoj, care: „1) A descoperit un act original prin care
Șeful organizației Legionare a Județului Severin, Rusalin Olariu, a preluat dela
București 50 bucăți revolvere Walther, pentru legiunea Severin, descoperind din
ele până în prezent 2 bucăți aflate la doi legionari, după rebeliune, care au fost
înaintați Tribunalului Militar al Div. I-a Infanterie. – 2. A descoperit și arestat pe
șeful organizației Legionare a Județului Severin, Rusalin Olariu, dispărut de peste
trei săptămâni, care a fost anchetat și înaintat Tribunalului Militar.“
Același Nicolae V. Popescu va întocmi un tabel cu 15 funcționari din cadrul
Poliției de Reședință Lugoj „care manifestă și întrețin relațiuni cu curentele
subversive și trebuiesc transferați din localitate“, unul fiind ajutor de comisar, trei
agenți, o impiegată, o telefonistă și nouă gardieni publici.
Pe 7 mai, Poliția Lugoj va trimite Parchetului Tribunalului Militar al Diviziei
I-a Infanterie din Timișoara un dosar conținând cercetarea disciplinară contra
gardianului public clasa a III-a Ioan Cadia, deoarece acesta „...se face vinovat
pentru favorizarea răzvrătiților, ținând legătura între cei asediați și cei dinafară.“
Poliția de Reședință Lugoj va înregistra pe 5 mai 1945 o solicitare din
partea Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara, ca urmare a unui ordin al
Direcțiunii Generale a Poliției, prin care se cere „...a lua urgente măsuri de atentă
supraveghere a elementelor legionare și hitleriste aflate în stare de libertate.
Urmăriți îndeaproape legăturile acestora cu persoane străine de localitățile
respective, cari ar putea îndeplini rolul de curieri ai organizațiilor clandestine
legionare.
Intensificați acțiunea informativă pentru descoperirea legionarilor lansați
cu parașutele din avioanele germane.
Aceștia au asupra lor acte false de identitate, posedă armament automat și
au instalate, în locuri dosite, stațiuni de radio-emisie și recepție.
Echipele legionare venite din Germania sunt formate din câte 8 persoane:
un șef, doi radiotelegrafiști și cinci mânuitori de armament și explozivi.
Consemnul acestor echipe este de a lua imediat contact cu ostașii germani
răzlețiți prin diferite ascunzișuri cu prilejul evenimentelor din August 1944 și
etnicii fugiți dela munca de folos obștesc, spre a forma centre de rezistență în
zonele muntoase.
Deasemenea echipele legionare vor lua contact cu legionarii și simpatizanții
mișcării din țară, în special cu cei necunoscuți încă organelor polițienești.“
În document, se indica drept zonă identificată ca zonă de rezistență Munții
Banatului, în zona Timișoara fiind nominalizată ca parașutată echipa lui Ion Chirilă,
iar în regiunea Arad o echipă sub conducerea lui Moldovan. Scopul respectivelor
grupuri presupuse a fi fost parașutate era de a creea „...o stare de neîncredere în
actuala ordine socială din țară“ prin diverse mijloace, printre care atentate „...
îndreptate împotriva oamenilor politici democrați și împotriva ostașilor sovietici“,
acte de sabotaj împotriva „...instituțiilor, depozitelor Statului și a mijloacelor de
71