Page 70 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

În ziua de 2 februarie 1941, șeful Poliției Lugoj va trimite către Inspectoratul
de Poliție Timișoara, la solicitarea acestuia din urmă, un raport din punct de vedere
„…al atitudinei avute pe timpul trecutei guvernări (legionare, n.n.) și în zilele de
rebeliune 21-23 ianuarie a.c.“ Astfel, dr. Sabin Neamțu, secretar, a ocupat postul
ca delegat cu conducerea în perioada 26 noiembrie-29 decembrie 1940. Se făcea
vinovat deoarece a dat sugestii și l-a ajutat pe fostul șef de poliție delegat Dumitru
Jura cu prilejul întocmirii rapoartelor de excludere din serviciu a unor funcționari
polițienești. „Propunem a fi imediat mutat la o poliție din Vechiul Regat pentru a
pierde legătura cu organizația (legionară, n.n.) de aici.“
Comisarul clasa a II-a Nicolae Avramescu era învinuit că pe timpul
evenimentelor din 21-23 ianuarie a făcut pe curierul lui Dumitru Jura în legătura sa
cu inspectorul Comănescu de la Timișoara, acesta din urmă cerându-le să reziste
„…în baricada făcută la poliție“. În raport se propune trimiterea acestuia în
concediu.
Vina comisarului-ajutor Marcu Bolboceanu era că a simpatizat cu legionarii,
a stat cu ei două zile, a făcut pe informatorul lui Dumitru Jura în legătură cu
pregătirile armatei ce asedia sediul Poliției Lugoj. Se propune destituirea sa.
În cazul agentului Gheorghe Anastasiu se sugera trimiterea în concediu,
fiindcă deși nu era simpatizant legionar, i-a dus totuși de mâncare fiului său,
baricadat în postul de poliție, ceea ce, în opinia celui care a întocmit raportul, era o
dovadă de slăbiciune părintească.
Mai delicată a fost situația agentului clasa I Dumitru Sălăgean, provenit de
la poliția din Satu Mare. Acesta, se scrie în raport, ar fi pus la dispoziția lui Victor
Silagi, fost director general al Casei de Asigurări Sociale, cinci dosare secrete
ale Siguranței „…unde erau toate chestiunile secrete privitoare la urmărirea și
măsurile luate c/a legionarilor, deși acesta fusese întrebat de noi dacă mai are
arhivă nearsă conf. ordinelor primite, răspunzându-ni-se că a ars toată arhiva.
Dosarele au fost ridicate de noi de la fostul primar legionar Străinu Valeriu și
predate dlui Danciu, secretarul Poliției Satu Mare. Rămâne la aprecierea dvs.
sancționarea.“
Pentru agentul de poliție Ioan Pătu se propunea mutarea, fiul acestuia fiind
legionar. Propusă spre mutare a fost și telefonista Viorica Nincu, simpatizantă a
Mișcării Legionare și informatoare, alături de fiica sa, a lui Jura.
Propus pentru concediu era și impiegatul stagiar Alexandru Biga, provenit
tot de la Poliția Satu Mare, bănuit a fi fost simpatizant al Mișcării, dar fără să se fi
manifestat fățiș.
Direcțiunea Administrației de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
îi va solicita Primăriei Lugoj, pe 10 februarie, ca „… o dată cu evaluarea pagubelor
provocate de rebeliunea din zilele de 21-23 ianuarie 1941, să se stabilească și să
ni se comunice și pagubele suferite de localurile școalelor primare și comunele
urbane și rurale, arătându-se în ce constau acele pagube și la ce sume se cifrează.“
Pe 6 februarie 1941, Ioan Șiclovan, șeful Detașamentului Gardienilor Publici
de pe lângă Poliția de Reședință Lugoj va întocmi un proces-verbal cu privire la
„…cercetarea și dresarea de acte contra gardienilor publici care au participat cu
rebelii sau prin felul de serviciu nu au ținut socoteală de șefi și disciplină…“, în
cauză fiind gardianul public clasa a III-a Vasile Neagoie care, înainte de a intra în
68