Page 66 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

bețiv, cartofor, a fost omul de încredere al jidanilor și a trimis la moarte pe
Camarazii Ghinda Gh. și Galescu din Caransebeș.“; Petre Vasilescu, comisar
ajutor, ratat, bețiv, neglijent la serviciu, afaceri numai cu jidanii, stâlp de cafenea;
Ion Trîznei, șef de secție, mereu în concedii medicale, fără autoritate față de
inferiori; Sever Dumitrescu, impiegat, șantajează jidanii, om al lui Moruzov ,
1
recalcitrant la serviciu, se ține de scandaluri, cu mai multe cauze la Parchet;
Achim Ghiciulescu, gardian public clasa a II-a, aprig prigonitor al legionarilor,
din inițiativă proprie.
În nr. 3/19 ianuarie 1941 al „Foii Diecezane“, în articolul de deschidere
intitulat „Pilda lor“, autorul anonim scria: „Ionel Moța și Vasile Marin cari au
murit departe de căminul lor, de țara lor, într-un sătuleț din îndepărtata Spanie
pentru Crucea Domnului, protectoarea fraților Spanioli și a întregii creștinătăți,
au dat pilda supremei jertfiri.“
Era ultimul număr al revistei oficiale a eparhiei ortodoxe române a
Caransebeșului în care se mai făcea vreo referire la Mișcarea Legionară. Am
apelat la aceste fragmente de articole pentru a oferi cititorilor câteva crâmpeie din
atmosfera acelor vremuri, când preoțimea ortodoxă română s-a implicat puternic
în viața politică, sprijinindu-i pe legionari. Lucru care, desigur avea să conteze în
ochii celor care doreau să distrugă Mișcarea Legionară, deoarece aceasta oferise
o rețetă politică de succes la mase. Era o mișcare politică pornită de jos și nu
fabricată de cercurile politice oculte naționale sau internaționale. Ori, ceea ce nu se
poate controla trebuie de urgență distrus prin orice mijloace. Iar cei care au pus la
cale atâtea revoluții și războaie aveau deja o vastă experiență și mai cu seamă bani
pentru a discredita și a anihila orice nu era „corect politic“ (sintagmă inventată și
ultrautilizată la finalul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea). Rețeta
din 1914, de la Sarajevo, când un anarhist pe nume Gavrilo Princip (considerat
de aceleași forțe oculte drept sârb, tot așa cum, la nevoie, un Gavrilă Principiu
poate considerat român, cu toate că Principiu/Princip nu poate fi nume de familie
român sau sârb), l-a ucis pe arhiducele Franz Ferdinand, declanșând Primul Război
Mondial, a fost aplicată și la București, pe 19 ianuarie 1941 când, la București, va fi
asasinat maiorul german Döring, șeful transporturilor Misiunii Militare Germane.
În ambele cazuri, a fost vorba, de fapt, de o crimă, însă necesară pentru a putea
declanșa o represiune absolut disproporționată cu fapta în sine. Crima nu trebuie
comandată sau dictată. Ci doar găsită persoana care poate fi determinată (prin
mijloace mai mult sau mai puțin subtile) să o facă. Iar istoria e plină de asemenea
cazuri.
Drept pentru care, imediat a doua zi, pe 20 ianuarie, Antonescu îl demite pe
ministrul Internelor, Petrovicescu, apropiat legionarilor, fapt considerat de Sima
drept lovitură de stat. În ziua următoare, au fost înlocuiți toți prefecții și chestorii
legionari din țară. Scrie Sima: „Antonescu dăduse un ordin general, ca armata să
ocupe toate instituțiile publice, punând în fruntea lor ofițeri să le conducă.“ Dar, va
mai nota el, „Nici al treilea Corp de Armată, care avea ca raza de acțiune Ardealul
1 Mihail Moruzov a fost creatorul și directorul Serviciului Secret de Informații al Armatei Române în
perioada 1924-1940. Se trage din cazacii zaporojeni refugiaţi din Caucaz în România. S-a născut la 18 septembrie
1887, în satul Zebil din Tulcea, într-o familie cu opt copii, el fiind cel mai mic. Tatăl lui, Nicolae, a fost preot vreme
de patru decenii la biserica rusă din Tulcea. (www.historia.ro)
64