Page 71 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

poliție, a fost șef de cuib legionar în comuna Sâlha. „În timpul rebeliunii, s-a atașat
rebelilor prin faptul că, în ziua de 23 ianuarie a.c. numitul gardian l-a însoțit pe
fostul Șef al Poliției delegat Jura Dimitrie, la Șeful de secție Șelariu Ștefan, căruia
i-a ordonat să deie rebelilor toate pistoalele și cartușele din magazie, în acest timp
gardianul public Neagoie Vasile a cerut și lada cu cartușe de pușcă mitralieră, ce
șeful de secție a refuzat să deie, însă numitul gardian, totuși, le-a luat, ducându-
le afară, spunând că dânsul răspunde de ele. În tot timpul asediului a cântat în
grupul de legionari, ba chiar singur a condus corul, strigând «Horia Sima.»“
Potrivit declarației lui Ștefan Șelariu, șef de secție de gardieni publici clasa
I la Poliția Lugoj, legionarii ar fi ocupat Postul Poliției de Reședință Lugoj pe 21
ianuarie, la ora 11. În 23 ianuarie, s-a prezentat la el fostul șef delegat al Poliției,
Jura Dumitru și i-a ordonat să le dea legionarilor, din magazie, toate pistoalele
„Browning“ și cartușele. „Jura Dumitru era însoțit de un grup de circa 30 de
legionari, între acești legionari era și gardianul public Neagoie Vasile, care mi
s-a adresat după ce a văzut o ladă cu cartușe de pușcă-mitralieră că și aceste
cartușe trebuiesc date afară, eu am răspuns că cine răspunde de aceste cartușe,
acest gardian fără nici un ordin primit de undeva, și până să supraveghez eu cine
ia pistoalele, în dosul meu am auzit cuvintele le iau pe toate și eu răspund de ele,
după care s-au ridicat pistoalele, m-am întors și nu am mai văzut lada cu cartușe,
am ieșit afară din birou și am văzut în coridor lada goală, m-am interesat și am
constatat că gardianul public Neagoie Vasile a împărțit aceste cartușe la cele
patru puști-mitralieră care erau instalate de legionari contra armatei. Seara, la
predarea legionarilor armatei, am primit toate cartușele înapoi.“
La rândul său, Neagoie va declara că: „…înscris în partidul legionar nu
am fost cu știrea mea și nici în alt partid politic. Însă am protejat acest partid
legionar din ziua când a venit la putere, crezând că este cel mai bun, fără ca să știu
ce poate să se întâmple mai târziu. […] La aceste ședințe, gardianul Vinculescu
Ștefan ne-a ținut vorbire despre Ioan Moța și despre Vasile Marin, care s-au jertfit
în Spania pentru Naționalism, și să fim și noi buni români, la fel ca și dânșii. Ne-a
mai spus că legionari nu putem fi numai după șase luni de activare în acest partid.
[…] În luna ianuarie ziua 21, 22, 23, anul 1941… am fost chemat la oficiul de
poliție prin gardianul Murărescu Zenovie […] Am fost numiți trăgători la pușcă
Trăilă Tudor și eu ca ajutor. Ni s-a spus că avem de-a face cu comuniștii și cu
jidanii. După o oră mai târziu, ni s-a spus că nu avem de-a face cu comuniștii și cu
jidanii, ci cu armata. În acest timp, s-a umplut curtea de țărani de la sate, tineri și
bătrâni, la această poliție. […] În cancelarie era o ladă de cartușe, care am văzut
că a fost scoasă de niște țărani și care au împărțit cartușe între ei, primind și la
această pușcă pe care o supravegheam eu mai multe cartușe. […] În timpul când
nu făceam planton, am luat și eu parte cu domnul șef Jura și cu țărani la cântări
în sala poliției, asistând lângă dânșii, însă fără să cânt. Din cauză că nu știam
cântecele pentru că nu le-am învățat. Însă îmi era teamă că șeful poliției era cu
noi, nu cumva să fiu dat afară, pentru că nu știam ce se va întâmpla.“
La 14 februarie 1941, statul naţional-legionar a fost abrogat în mod oficial și
s-a instaurat dictatura militară a generalului Antonescu.
Horia Sima avea să scrie: „Omul care s-a ridicat la Conducerea Statului
pe mormintele legionarilor ne-a lovit fără milă cu ajutorul unei puteri străine
69