Page 41 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

24. D.J.T.A.N, fond 69, d. 26/1944, f. 172-173. Dușan Baiski
25. Ibidem, f. 152.
26. Idem. (Timișoara)
27. Ibidem, f. 155.
28. Ibidem, f. 154. Grănicerii și contrabanda*
29. Ibidem, f. 158.
30. Ibidem, f. 160.
31. Ibidem, f. 166.
32. Idem. 1941
33. Ibidem, f. 168. Situația internațională din primul semestru al lui
34. Ibidem, f. 169. 1941 nu era deloc liniștitoare nici pentru România. Pe 6
35. Ibidem, f.178. aprilie, de Paștele Ortodox, dată deloc întâmplător aleasă
dacă avem în vedere interesul pentru ocultism al conducă-
36. Ibidem, f. 169. torilor naziști, Germania atacase Iugoslavia, inclusiv de pe
37. Ibidem, f. 180. Vezi și f. 80-83. Comandantul aeroportul românesc Arad. După trei rânduri de bombar-
Centrului județean de informații A.C.A, Timiș-Torontal, damente, în care atinsă a fost chiar și Biblioteca Națională
cpt. Strati Alexandru, va analiza, la 20 martie 1944, un a Serbiei, ceea ce a dus la distrugerea multor documente
alt caz de dare a alarmei aeriene din eroare, atenționând: istorice privind sârbii ca națiune, la Belgrad au fost uciși
„Se impune, deci, a se interveni locului în drept, ca să se peste 17.000 de cetățeni iugoslavi. Armata iugoslavă a ca-
dispună: ca nici un avion amic să nu-și ia zborul, până ce pitulat pe 17 aprilie. Iugoslavia a fost ocupată, concertat,
decolarea lui nu se anunță în timp util Centrelor județene de armatele germane, italiene, bulgare și maghiare. Sub
pentru a se evita perturbările creiate serviciului de alarmă, influența Vaticanului care, prin seria sa de concordate, îi
populațiunii și industriei, prin alarme aeriene, care pot adusese deja la putere pe Mussolini și pe Hitler (în 1933,
fi evitate, în afară de pericolul la care se expun aceste prin votul decisiv al Partidul Catolic Bavarez), Ante Pave-
avioane de a fi doborâte de către artileria antiaeriană și lić crează Statul Independent Croat și începe catolicizarea
avioanele de vânătoare”. în masă, alungarea și eliminarea fizică sistematică a sârbi-
38. D.J.T.A.N, fond 69, d. 22/1944, f. 354 lor, evreilor și țiganilor, inclusiv prin lagăre de exterminare
39. D.J.T.A.N., fond Prefectura Județului Timiș- a copiilor, conduse chiar de preoți și călugărițe catolice.
Torontal, d. 22/1944, f. 238. România a fost, grație lui Ion Antonescu, țara care a refu-
40. Ibidem, f. 141. zat să participe la sfâșierea teritorială a Iugoslaviei. Și nu
41. Ibidem, f. 143. La ordinul prefectului județului că nu avea în plan ocuparea Banatului Iugoslav (Sârbesc),
Timiș-Torontal organele în drept au executat demonstrații ci a considerat că nu era momentul să le înfigă sârbilor un
cu privire la stingerea bombelor incendiare, caselor și cuțit în spate. Nu după multă vreme, înșiși sârbii, alături de
holdelor. La 16 iulie 1944 a avut loc la: Periam, Ciacova, șvabi și români, i-au cerut ocuparea Banatului, de teama
1
Deta, Sânnicolau-Mare și Gătaia, la 19 iulie la Buziaș, la atrocităților armatei maghiare.
20 iulie la: Recaș, Comloșul Mare și Jimbolia, iar la 22 Într-un asemenea context, șeful Vămii Jimbolia
iulie la Vinga. La acțiune au participat: primari, notari, constata contrariat că organizația jimboliană germană
2
preoți și învățători și 3-4 săteni mai destoinici din fiecare „Deusche Volksgruppe in Rumanien – Ortsleitung
localitate. D. 22/1944, f. 262. Hatzfeld (Jimbolia)” începuse să fie extrem de intere-
42. Ibidem, f. 238. Dușan Baiski în „Cenad, sată de frontieră și care, notează el, „...ajunsese de fapt
pur și simplu”, Editura Marineasa, 2009, la pag. 100 inexistentă”. După deteriorarea totală a relațiilor dintre
consemnează: „3 iulie 1944. Seghedinul este bombardat Germania și Iugoslavia, la Jimbolia au început să vină
de aliați.” Tot atunci, din avioane s-au aruncat fluturași foarte mulți șvabi din țara vecină, șvabii locali organi-
cu texte în limba maghiară având următorul conținut: zând încartiruirea și ajutorarea refugiaților. „Ulterior,
«Agricultori mari și mici, anul acesta nu veți treiera iar la însă, activitatea acestei organizații s-a extins, tinzând la
anul 1945 veți muri de foame». Primpretorul plasei Macău un moment dat chiar să se suprapună autorităților legale
i-a sfătuit pe țărani, că atunci când treieră, să fie atenți ale Statului și în special a celor de frontieră. […] diferiți
deoarece aviația inamică a lansat bombe incendiare în
lanurile de grâu. De asemenea, a aruncat un praf cenușiu, 1 Vezi Petre Țurlea, Românii din Serbia – 1940-1944,
care praf intrând în fântâni și pe iarbă otrăvește vitele și Editura Enciclopedică, București, 2012.
populația care întrebuințează apă de băut”. 2 D.J.T.A.N., Fond 272, inv. nr. 511, Vama Jimbolia, do-
43. Ibidem, f. 238. sar nr. 111/1943, f. 40.
* Fragmente din cartea Contrabandă în Banat, aflată în lucru.

Pag. 39