Page 46 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Cristian-Paul Mozoru Lăcaşurile de cult şi de cultură, mănăstirile, au avut

(Timișoara) o influenţă covârşitoare asupra vieţii spirituale a populaţiei
ortodoxe din Banat, mai ales în vremurile în care nu existau
şcoli, iar preoţii şi bisericile erau într-un număr destul de
Vărădia tradiţională. restrâns. Mănăstirile au fost cele dintâi focare de cultură în
zona Banatului, respectiv în toată partea sud-est europeană.
Obiceiuri şi tradiţii Apărătoare ale spiritualităţii şi pepiniere ale credinţei, scrierii

şi înţelepciunii, în aceste mănăstiri se aflau bibliotecile de texte
slavone, care au susţinut cultura veche. În mănăstiri lucrau de
Membrii tineri ai comunităţii rurale au beneficiat în zor, pentru gloria lui Dumnezeu şi izbăvirea sufletului, artiştii
procesul de formare şi educare de o formă de învăţământ caligrafi şi miniaturişti, acolo se aflau atelierele de broderie şi
de tip tradiţional bazat pe transmitere orală a mesajului, de pictură religioasă, dar şi şcolile de cărturărie pentru cine
fără nici o deosebire de avere sau statut social, în timp ce dorea să intre în tagma clerului, a diecilor sau a pisarilor de
învăţământul de tip instituţional a constituit pentru multă cancelarie. Sistemul mănăstiresc de instituţii de cult şi de
vreme un privilegiu al celor puţini. Cultura populară învăţământ era un sistem foarte puternic, care se bucura de
anonimă a Banatului s-a transmis din generaţie în generaţie, un real prestigiu şi care, până la începutul secolului al XIX-
prin intermediul mentorilor spirituali ai comunităţii (nu lea, a asigurat o unitate culturală, spirituală a Bisericii şi a
doar preoţi, învăţători), uneori fără apel direct la structurile reprezentat un mediu propice de formare a elitelor culte, în
instituţionale, pregătirea pentru viaţă începând din cercul principal clericală, dar şi politică, juridică şi administrativă.
familial. Cultura bănăţeană are etosul ei propriu, generat Putem spune astfel că, în condiţiile ocupaţiei otomane
de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale. Curente a teritoriilor sârbeşti din Balcani (sfârşitul secolului al XVI-
aparţinând unor arii şi tradiţii culturale distincte s-au lea – începutul secolului al XIX-lea), o importantă parte a
întrepătruns aici, simultan şi succesiv. experienţei istorice şi culturale a acestui popor s-a consumat
Pentru a susţine afirmaţia de mai sus, se pot face în teritoriile unde au emigrat (Banat, Ungaria, Ţările Române,
trimiteri la „manuscrisele slavo-române din Banat care Rusia, Croaţia) în diferite momente şi în diferite condiţii,
au fost cercetate de-a lungul timpului de către filologi comunităţi importante. Din punct de vedere cultural şi
şi istorici români şi străini foarte cunoscuţi şi care prin lingvistic, sârbii din România sunt moştenitorii unor tradiţii
studiile lor denotă faptul că acestea nu sunt cu nimic mai puternice de cultură şi de învăţământ, toţi sunt bilingvi,
prejos decât cele din Ţara Românească şi Moldova, cu care cunoscând şi folosind atât limba maternă, cât şi limba română.
au numeroase elemente comune, cum e şi firesc, dincolo La baza acestui proces de lungă durată, parte a
de faptul că pot prezenta, totuşi, unele caracteristici ceea ce literatura de specialitate denumeşte acum prin
determinate de locul unde au fost copiate sau scrise, „lifelong learning process”, s-a aflat şi un proces de
elemente ce pot introduce diferenţe în forma şi conţinutul căutare permanentă, de redefinire, satul românesc din
acestor atitudini culturale şi psihologice”, aceasta fiind şi Banat fiind afectat, atunci ca şi acum, în ceea ce priveşte
una dintre concluziile istoricului Jacques Le Goff. (1) coeziunea sa comunitară, de schimbările politice, sociale
Banatul românesc a constituit un spaţiu propice şi economice, care au loc în această perioadă în România,
interferenţei de idei, de opinii artistice, populaţiile bilingve schimbări care au influenţat profund şi viaţa culturală
oferind un cadru mai lesnicios circulaţiei ideilor, stilurilor, locală. Caracteristicile ce definesc locuitorii acestei zone
geografice, dar şi caracteristicile sale demografice, dau o
modelor şi mentalităţilor. Pentru înţelegerea vechimii identitate proprie vieţii culturale, fiind însă, adesea, factori
raporturilor interculturale strânse, interdependenţei şi principali care cauzează lipsa acesteia.
interferenţelor româno-sârbe din Banat, deosebit de Spre deosebire de multe localităţi învecinate, căminul
important este faptul că începând de la mijlocul secolului cultural din Vărădia a fost şi este instituţia care a avut un rol
al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, major în organizarea activităţilor culturale, în transmiterea şi
adică cu puţin înainte de stăpânirea turcească asupra conservarea patrimoniului cultural al comunităţii rurale. Pe
Banatului şi câteva decenii după aceea, populaţia germană lângă satisfacerea acestor cerinţe culturale, această instituţie
a fost absentă pe acest teritoriu, iar limba sârbă a avut un publică este răspunzătoare astăzi de satisfacerea nevoilor de
incontestabil prestigiu în această parte datorită privilegiilor informare, transformându-se într-un adevărat centru comunitar.
acordate în decursul timpului de maghiari şi habsburgi Analizând evoluţia în timp a rolului căminului cultural
vorbitorilor ei. Aici, de asemenea, trebuie amintită şi al localităţii, din discuţiile deschise cu locuitorii am observat
puternica mişcare culturală a sârbilor din Imperiul Austriac că folosinţa acestui spaţiu a oscilat între o totală implicare în
în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, precum şi faptul că dezvoltarea comunitară, determinând o adevărată „împlinire”
românii din Banat au fost timp îndelungat sub jurisdicţia a vieţii spirituale a satului, ajungând mai pe urmă sa fie
Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Pag. 44