Page 49 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Prof. dr. Ion Căliman Deşi teritoriul Banatului de nord-est a intrat într-o
măsură mai mică în atenţia cercetării arheologice, se
(Făget) poate afirma cu temei că şi aici a pulsat necontenit viaţă
daco-romană, protoromână şi românească. În această
Făget - Evoluţii istorice privinţă stau mărturie câteva descoperiri arheologice
din acest areal la care ne referim sau în imediata sa
apropiere. În anul 1876, în hotarul aşezării Căprioara,
Întrucât tema prezentei cercetări are un caracter comuna Birchiş, la sud de Mureş, a fost descoperit un
preponderent monografic, evidenţierea fenomenelor tezaur de monede romane, format din 85 dinari romani
istorice, deşi nu au decât doar o relevanţă indirectă, cred de argint din secolul al IV-lea d. Chr., asemănători celor
că referinţele la rânduielile străvechi bănăţeneşti pot fi care au circulat în vremea aceea la Dyrrachium, în Iliria .
3
considerate oportune pentru abordarea problemei în Această descoperire atestă prezenţa în lunca Mureşului a
discuţie, creionând în mare etapele parcurse de locuitorii populaţiei autohtone şi după retragerea aureliană (271-
zonei Făgetului în istorie, începând din momentul următor 275 d. Chr.), precum şi o continuitate a legăturilor dintre
părăsirii Daciei de către armata şi administraţia romană, populaţia romanizată de la nord de Dunăre şi cea care
când protoromânii, alături de slavi şi alte seminţii, numite trăia între hotarele Imperiului Roman.
„barbare”, au locuit spaţiul carpato-danubiano-pontic,
chiar dacă, pe alocuri, se vor face anumite trimiteri şi
la străvechimea traco-daco-getică a neamului nostru.
La datele istorice se vor adăuga, pentru o argumentaţie
cât mai nuanţată, şi informaţiile de toponomastică (o
adevărată „istorie nescrisă a unui popor” ), precum
1
şi izvoare numismatice, arheologice, lingvistice şi
etnografice. Vor fi amintite şi câteva elemente revelatoare
de onomastică specifică acestui spaţiu.
Pentru a da un caracter obiectiv acestei încercări
de prezentare a zonei Făgetului, începând din
momentul în care vechi izvoare narative îi amintesc
pe români ca locuind în Banat şi în Transilvania şi
până la pătrunderea primelor grupuri de maghiari,
se impune analiza câtorva vestigii arheologice
descoperite în ţinutul bănăţean de nord-est. Acestea Zona Făget pe harta iosefină a Banatului (1769-1772)
atestă continuitatea de vieţuire a daco-romanilor şi
apoi a protoromânilor şi după părăsirea Daciei de către
armata şi administraţia romană (271 d. Chr.). Dovezi ale continuităţii daco-romane de după
Analizând izvoarele nescrise din teritoriul anul 271 d. Chr. există şi pentru spaţiul geografic aflat în
bănăţean, istoricul Liviu Mărghitan constată că „prin imediata apropriere a cursului râului Bega, în depresiunea
2
numărul mare al acestor vestigii, prin diversitatea lor intracolinară a Făgetului. În toamna anului 1957, cu
tipologico-stilistică, prin semnificaţia lor social-istorică, ocazia efectuării lucrărilor de asfaltare a drumului
este dovedită cât se poate de concludent prezenţa continuă naţional Lugoj – Făget – Ilia – Deva, la o distanţă de
şi de lungă durată a stăpânirii romane în spaţiul dintre 1,5 km de oraşul Făget (localitatea se află aproximativ
Mureşul de jos, Tisa, Dunăre, Cerna şi versantul vestic în centrul zonei în discuţie), în aşa numitul loc Grozeşti,
al masivului Poiana Ruscă […] Aceste locuri şi oamenii din hotarul satului Begheiul Mic, a fost descoperit un alt
care, în succesiunea generaţiilor, le-au populat neîntrerupt tezaur monetar datând tot din secolul al IV-lea d. Chr.
au constituit o pârghie de legătură între lumea romană şi Acesta este format din 29 de monede de bronz: Constantin
Dacia intra-carpatică în care romanitatea a prins multiple cel Mare (11 exemplare), Constans (5 exemplare),
şi trainice rădăcini, reuşind să învingă atâtea vicisitudini Constantinus II (13 exemplare) . Cele două descoperiri
4
ale istoriei şi să răzbată prin milenii”.
3 Pesty Frigyes, Krasso varmegye törtenéte (Istoria
1 Iorgu Iordan, Toponimia românească, Ed. Academiei, Comitatului Caraş), vol. II/1, p. 247.
Bucureşti, 1963, p. 2. 4 B. Mitrea, Decouverts récentes et plus anciennes de
2 Liviu Mărghitan, Banatul în lumina arheologiei, vol. II, monnais antiques et bizantines en Roumanie, în Dacia, Nouvelle
Ed. Facla, Timişoara, 1980, p. 174. serie, vol. XI, Bucureşti, 1967.

Pag. 47