Page 54 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

braşoveni colaborând „cu o parte din puteri conlucrătoare Dr. Ionel Bota
recvirate din Lugoş” („Familia”, XXVII, 22, 1891, 259-260).
Prima reprezentaţie în Banat a avut loc la Oraviţa, în (Oravița)
27 decembrie 1888/8 ianuarie 1889, sub conducerea dr. G.
Vuia („Familia”, XXV, 2, 1889, 22). La editura şi tipografia Sensibilitate etnică și confesiune
Tiereanu din Oraviţa au apărut, în 1880, două creaţii
corale semnate de Porumbescu: Cântec de primăvară, cor în Oravița și în Țara Carașului (I)
bărbătesc pe versuri de Vasile Bumbac, prelucrat pentru
vioară şi pian de Romulus Cionca, şi Coloane române.
La Lugoj, după premiera din 1891, oferită de 1. De la creștinismul anilor fundaționali până în
Reuniunea Română de Cântări şi Muzică, sub bagheta veacul XX.
lui Wilhelm Schwach – „dirigent” la Lugoscher Gesang- 1.1. Aspecte generale. Fenomen în durata lungă a
1
und Musikverein (la iniţiativa şi cu sprijinul Sofiei Vlad- istoriei, religia şi instituţiile au însoţit şi destinul istoric
Rădulescu, Elena Dobrin-Rădulescu ocupându-se de al comunităţilor etnice din ţinutul cărăşan contribuind, fi-
pregătirea muzicală a coriştilor, în acea perioadă Ioan Vidu resc, la consolidarea conştiinţei identitare. Pe urmele lui
aflându-se la studii în Iaşi), opereta a fost reluată în 12 aprilie Toma d’Aquino, care definea pietatea ca fiind „un nume
2
st.n. 1904, sub conducerea lui Ioan Vidu (în regia lui Valeriu special adus patriotismului”, bănăţeanul A. C. Popovici
Branişte), în interpretarea Reuniunii Române de Cântări şi discuta religia, la începutul veacului XX, între a garanta,
Muzică şi a Orchestrei Muzicii Militare a Regimentului de sacralizând atributele naţionalităţii şi a facilita efectele
Infanterie 29, pe scena Teatrului Orăşenesc. impactului fenomenului în mentalul colectiv. În Banatul
La Caransebeş, opereta Crai-Nou a fost pusă în scenă cărăşan, creştinismul a găsit, din anii săi fundaţionali, te-
în două spectacole consecutive, în 13/26 (de Duminica ren prielnic, iar circulaţia ideilor are aici priorităţile sale
Tomii) şi 14/27 aprilie 1914, sub auspiciile Societăţii Române în raport cu ceea ce se întâmpla în întreg spaţiul românesc.
de Cântări şi Muzică din localitate, sub bagheta lui Antoniu Desigur, un conservatism pragmatic s-a prefigurat
Sequens, cu aportul orchestrei militare a Regimentului 43 la separaţia din 1054, bisericile ritului bizantin (grec, ori-
Infanterie. Distribuţia a fost onorată de prezenţa Luciei ental) şi latin reactivând, cu argumente de-o parte şi de
Cosma, „privighetoarea Banatului” (în rolul Dochiţa), sosită alta, conştiinţa etnică şi pregătind terenul „naţionalisme-
după un turneu efectuat în Regatul Român, care „a dat prilej lor” de mai târziu, sensibilitatea etnică generând nu o dată
şi românilor din sudul Banatului să-i audă fermecătorul glas, puseuri ale delimitărilor. Că la un moment dat exista o
cu care a pus lumea artistică în mirare” („Foaia diecezană”, situaţie de facto, vieţuitori de rit ortodox şi latin în aceeaşi
Caransebeș, XXIX, 13, 1914, 6-7). Rolul Anica a avut-o mănăstire, slujbe mixte în acelaşi locaş de rugăciune, stau
ca protagonistă pe lugojeanca Elisabeta Jurca, absolventă mărturie dezbaterile din cadrul Sinodului Lateran IV, din
a Conservatorului din Iaşi. Potrivit aceleiaşi publicaţii 1215, a cărui concluzie era interdicţia existenţei episco-
caransebeşene, interesul publicului român a întrecut toate pilor ortodocşi alături de cei latini şi precizarea pentru
aşteptările „aranjatorilor”, zilnic sosind „comande pentru credincioşii de alt rit decât cel latin să-şi numească un
bilete de intrare şi locuinţe”. vicar. Mult mai târziu, în realitatea istoric-geografică a
3
Transilvaniei şi Banatului, în faimoasele „Approbattae”,
* articolul II arată că patru religii recepte au drept de
liber exerciţiu: evanghelică reformată (în limba vulgară,
Publicistica şi corespondenţa lui Ciprian Porumbescu, calvină), luterană sau augustană, romano-catolică, unita-
dialogurile purtate de tatăl său cu unul dintre fruntaşii vieţii riană sau antitrinitară. 4
publice lugojene, dr. George Dobrin, membru de vază al Cu, adesea, dureroase excepţii, relaţiile inter-etnice
vestitei Mese a Poganilor, ne oferă o imagine complexă în Banat evoluează destul de mult sub semnul echilibru-
şi autentică a vieţii spirituale dintr-un spaţiu multilingv, lui, parcă mai eficient decât în alte provincii de dincoace
cu bogate inflexiuni baroce, care s-a dovedit extrem de de munţi. Instinctul de conservare, specific etniei române,
benefic exprimării românilor bănăţeni, angajaţi într-un n-a îngăduit alterări cardinale, scrie Miu-Lerca, influenţe-
intens proces de afirmare a valorilor culturale identitare. le alogene fiind nu pierderea culturii proprii şi a identităţii
Preluarea cu entuziasm şi interpretarea creaţiei lui Ciprian ci „însuşire a civilizaţiei”. Dar, aşa cum spune acelaşi
5
Porumbescu în „patria corurilor” a confirmat receptivitatea Aurel C. Popovici, sentimentele religioase, ca şi acelea
intelighenţiei bănăţene, aflată în consonanţă cu cele mai morale, estetice, rezultă din dragostea de limbă, credinţă,
importante evenimente culturale ale fraţilor de peste munţi, moravuri, port şi datini poporale. Or, în general, chiar
6
alimentând şi determinând viitoarele evoluţii social-politice „marile atacuri” asupra acestei „biserici reale” s-au dat
ce au prefigurat Marea Unire. mereu sub semnul etnicităţii, pe tema naţionalităţii. 7

Pag. 52