Page 59 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Despre marele episcop al românilor de dincoace are loc, sub preşedinţia lui St. Stratimirovici, un sinod
de munţi, Andreiu Şaguna, cu rădăcina familiei sale în electoral în problema numirii unui episcop al Aradului.
Oraviţa , secretarul gubernial din Arad, Jacob Rannicher Cum varianta St. Atanasescu, român, cade şi cum, în
111
101
spune, într-o disertaţie a anului 1855, insistând pe fapta acelaşi an, Arsenie Stoikovici nu e acceptat de patriarh
culturală a omului: „El a lovit în stâncă şi a deschis pe sea- al sârbilor, Iuliu Andrassy are varianta Ivacicovici. Pro-
ma poporului său izvorul culturei intelectuale.” 102 copie moare la Biserica Albă, în 11 mai 1881 şi e înmor-
La Şcoala lui Iarinay (Jarinay) învaţă Ignatie Vuia mântat la Carlowitz.
(născut în 1809 în Voivodinţi), după care urmează filo- Un caz de conştiinţă este marcant, după 1880, în
sofia la Budapesta şi se dedică ulterior cinului preoţesc. activitatea unor seminarişti teologi ori preoţi de pe Valea
Va fi Protopopul Oraviţei în anii revoluţiei paşoptiste, Căraşului, în calitatea lor de apărători ai ortodoxiei. Este
membru în prezidiul Adunării de la Lugoj din iunie 1848, cazul lui Pavel Brânzeiu din Oraviţa Română, un polemist
ajunge profesor la Institutul Teologic din Caransebeş. desăvârşit cu liderii bisericii greco-catolice. O vreme e teo-
103
Filip Adam (născut în 28 noiembrie 1846 la Iam) urmea- log absolut în Ciuchici apoi, din ianuarie 1889, e mutat ca
ză şcoala confesională ortodoxă în Oraviţa, gimnaziul re- administrator parohial în Macovişte, aparţinând de Proto-
înfiinţat de StEG, continuă la Biserica Albă, Timişoara, presbiteratul de Biserica Albă. 112
Arad, Caransebeş, absolvă filosofia la Leipzig, este între Revenind la ilustra activitate orăviţeană a lui An-
1876-1880 profesor la Institutul Teologic din Caranse- drei Ghidiu, născut la 15 ianuarie 1849 în Deda, cu teo-
beş, din 1885 devenind întâistătătorul scaunului proto- logia la Sibiu, universităţile la Viena şi Leipzig, trebuie
presbiterial de Biserica Albă, sediul fiind în Iam apoi în să spunem că el deja e profesor de teologie la Caransebeş
Răcăşdia, lângă Oraviţa. 104 din 8 septembrie 1880, diacon la 19/31 decembrie 1881,
Din Măidan, de lângă Oraviţa, era originar şi Iosif presbiter la 25 decembrie 1881, fiind un protejat al marelui
(Iuliu) Olariu (născut în 6 februarie 1859). A făcut studii Episcop Ioan Popasu. Obţine brâul roşu la 28 martie 1882
primare cu învăţătorul Iosif Novac în Oraviţa, tot aici gim- (la Paşti), e protopresbiter al Oraviţei ales la 12 decembrie
naziul, apoi la Reşiţa, Lugoj şi Cernăuţi şi considera im- 1882, confirmat prin decis consistorial la 30 decembrie,
105
portant pentru destinul său că în Oraviţa şi-a început stu- hirotesit la 6 ianuarie 1883, instalat la 16 ianuarie 1883,
diile. 106 În 7 decembrie 1902, Carol I al României conferă prin referentul protopresbiter de Biserica Albă, amintitul
Ordinul Coroanei lui Sofronie Ivacicovici. Ivacicovici e mai sus Filip Adam. În Oraviţa funcţionează până la 16 no-
107
un personaj eminent al epocii, cu minusuri dar mai ales iembrie 1888. la 28 decembrie 1888 e ales protopresbiter
cu plusuri, după familia sa originar din Goruia, dar născut de Caransebeş, confirmat prin decisul consistorial nr. 97 B,
în Deliblata, la 6 martie 1793. 108 Cu studii de teologie la asesor consistorial în senatul şcolar şi virilist în reprezen-
Carlowitz (Carloviţ,Carlovaţ), ajunge profesor de teolo- tanţa oraşului, paroh şi protopresbiter de Caransebeş din
gie, limba latină, sârbă, română, germană şi maghiară, e 21 noiembrie 1888.
113
sfinţit de episcopul Petar Vidak ca paroh al Vârşeţului, la Un eveniment memorabil marcând interbelicul în
12 mai 1815, iar împreună cu Arsenie Iovanovici (Ioano- evoluţiile ortodoxiei din Căraş şi Oraviţa a fost instalarea
vici) Şakabent profesează la cursurile clericale inaugurate Protopopului Virgil Musta, după o vacanţă de 12 ani. Dele-
de acelaşi Vidak. 109 Un alt Ivacicovici, Procopie, s-a năs- gaţia plecată din Caransebeş îi are în componenţă pe proto-
cut în Deliblata la 1809, cu studii elementare şi secunda- popul Mihail Gaşpar, Sabin Evuţian, Dimitrie Cioloca, Ilie
re la Oradea şi Novi Sad, studii universitare cu filosoful Orzescu. „Întrarea în tract” are loc la Gara Forotic unde pe
Kesmark între 1828-1829, teologia la Vârşeţ. Deputat de peron cântă corul lui Mitrofan Ciorei şi fanfara din Câr-
Sarospatak, în 1833, lucrează în cancelaria mitropolitului necea. Alt popas e la gara Cacova unde sunt întâmpinaţi
de Carloviţ, până în 1835, când se călugăreşte. Mitropo- de corul din Comorâşte, de corul din Cacova al învăţăto-
litul Stratimirovici îl numeşte protodiacon şi profesor de rului Ioan Cioc. Preotul V. Bălan ţine un discurs. În gara
teologie, iar în 1846 mitropolitul Rajacic îl instalează ca Oraviţa, cântă corul dirijat de C. Pavloviciu, iar discursul
arhimandrit al mănăstirii Kruşedol. Dobândeşte episco- îl rosteşte directorul liceului, Mihai Petricoane-Drugărin.
patul Aradului, între 1853-1873, în 1861 este preşedintele Seara, corul mai ţine o serenadă la „Orăviceana”, fiindcă
„Asociaţiei Naţionale Arădane”, din 1873 are calitatea de familia lui Musta va locui aici, în casa Cornenilor, lângă
arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului, obţine în 1874 titlul faimoasa bancă românească, până la acordarea, de către
de „doctor honoris causa” al Universităţii Cernăuţi. Numi- U. D. R. a sediului protopopesc. În biserică, de la ora 9,00,
rea ca episcop va primi contestări din partea sârbilor. răspunsurile liturgice le-a oferit corul Reuniunii de Cântări
Un episod al cărui martor a fost şi parohul-pro- din Oraviţa Română, dirijat de Nicolae Lighezan, s-a citit
topop ortodox din Oraviţa Română 110 a fost acela din 10- singhelia Episcopului Iosif Traian Badescu, a rostit un cu-
18 iunie 1856 când, la Carlowitz (Karlowitz, Carlovaţ) vânt Protopopul Mihail Gaşpar, au fost prezenţi catolicii şi

Pag. 57