Page 60 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

reprezentanţii comunităţii evreieşti, dar au lipsit greco-catolicii. la 1950, la Socolari preotul iubilar Adam Preda şi preotul Si-
Virgil Musta a făcut un scurt istoric al tractului orăviţean, cu rol mion Nedici, amintiţi la 1902-1903. (CR, 1903, p. 48-49) În
134
însemnat în acest colţ de ţară, „spre binele bisericii şi al naţiu- Răchitova, azi sat aparţinător Oraviţei, s-au afirmat, după 1890,
nii”. A urmat, la prânz, un banchet la „Coroana”, cu peste 100 Toma Stan, Titus Ciorei şi Alexie Olariu, la Secăşeni secolul
135
de persoane iar seara, la Teatrul Vechi, au avut loc un concert XIX este dominat de personalitatea lui Nicolae Tincu-Velia, iar
susţinut de violonistul N. Papazoglu, directorul Conservatoru- al XX-lea de preotul Petru Bernaz, la Ticvaniul Mare în in-
136
lui Comunal din Timişoara şi un bal. 114 terbelic a activat cu folos pentru obşte preotul Ioan Simu ,iar
137
E mult întins în timp şirul valoros al preoţilor de pie la Ticvaniul Mic Romolus Suciu. Vărădia înaintemergătorilor
memorie, apărători ai ortodoxiei în ţinutul Oraviţei. În Agadici, ideii creştine în ţinutul Oraviţei şi al Văii Caraşului i-a dat în
preotul Ioan Nemoianu era un apropiat al lui Ioan Popasu, secolul XVIII şi al XIX-lea pe Petru şi Paul Iorgovici, Petru
115
în Berlişte se afirmau Gheorghe Lungu şi Petru Dănescu, 116 Şutu, Ioan Tomici, iar în interbelic se afirmă Mihail Retezan.
138
Maidanul, azi Brădişorul de Jos, integrat administrativ coti- Preotul martir al ideii naţionale Alexandru Atnagea a servit la
dianului orăviţean, i-a dat folcloristicii, dar şi culturii şi vieţii Vrani unde, la 1903, preoţi sunt Iosif Muntean şi Iosif Tămăşel,
spirituale naţionale, pe A. Iana şi S. Liuba, pe Iosif Olariu ori iar Iosif Tămăşel junior şi Nicolae Balmez îndeplinesc sarcini
pe Ion Teodorovici, acela care, în anii ’40, a fost director al se- de capelani. (CR, 1903, p. 48-49. La Vrăniuţ, în 1902-1903,
139
minarului caransebeşan. În Broşteni, altă localitate arondată sunt preotul Iosif Belu şi administratorul parohial G. Băiaş (CR,
117
administrativ oraşului Oraviţa, a activat Ioachim Mangiuca, 1903, p. 48-49), la Rusova Nouă preotul Vichentie Balea (CR,
tatăl academicianului, iar în interbelic trebuie pomeniţi prin 1903, p. 48-49). La Răcăşdia avem, tot la 1902-1903, doi pre-
fapta lor obştească şi culturală Ilie şi Titus Ciorei, dar un pre- oţi, pe Ioan Luca şi pe Iacob Muntean, administratorul parohial
ot de valoare spiritual-culturală este şi Al. Dobrescu. Ciclova Simion Ciulin şi capelanul Aureliu Ciulin. (CR, 1903, p. 48-49)
Montană, sat aparţinând administrativ de Oraviţa, se mândreşte 2.5. Edificii. Oraşul şi ţinutul arondat istoriei sale are
cu Vasile Creţu, cu monografistul Vasilie Murgu din perioada şi vechi edificii bisericeşti. În Oraviţa Română, minerii înalţă
interbelică , iar Ciclova Română, la crugul veacurilor XIX- o biserică din cărămidă la 1760. 140 Biserica purtând hramul
118
XX, îl are pe Ioan Petrovici, întemeietorul unei celebre fundaţii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul e ridicată sub Episcopul Isaia, la
umanitar-religioase. La Ciuchici au strălucit George Linţa şi 1743, cu siguranţă pe locul unei mănăstiri de secol XVI, 142
141
119
Traian Simu, la Macovişte perioada interbelică este dominată cu interiorul pictat de Ioan Popovici, cu intermitenţe, între
120
de preotul cărturar Iacob Creţiu , iar la Nicolinţ s-au remar- 1762-1789 şi între 1836-1867 de Nicolae Popescu, pictorul
121
cat Sofronie Avramovici şi Matei Alexandrovici, în veacul XIX, care a beneficiat de o bursă Mocioni şi Matei Popovici, re-
143
Sofronie Avramescu, preot şi Vichentie Vinca, administrator staurată la 1925 de reşiţeanul Gheorghe Mărăşescu. Pictura
parohial, deja activi la 1903 (CR, 1903, p. 48-49), George iconostasului, sculptat în 1903 de Aurel Cotârlă, a fost reali-
Runcan şi Sofronie Puia, în veacul XX. În Petrilova, preotul zată de Ioan Zaicu şi Filip Matei. Un epitrahil aurit datează
122
George Simu are o activitate remarcabilă, tot în interbelic, în din 1762 şi a fost adus de la Viena. La finele veacului al
123
144
Ciudanoviţa trebuie amintiţi, în aceeaşi perioadă, George Mi- XIX-lea, paroh e Nicolau Tatucu, format în mediile de învă-
lovan şi Nicolae Giuca, la Jitini preoţii Filip Voina şi Teodor ţăcei destoinici ai teologului Nestor Ioanovici din Arad. La
124
145
Măruţa, în Cârnecea Ioachim Popa şi popa Rusmir în secolul 150 de ani de la sfinţirea sa, Biserica Sfântul Ilie se renovează
125
al XIX-lea sunt şi preoţi şi apărători ai naţionalităţii române a la iniţiativa senatorului Protopop Virgil Musta, prin lucrări
parohienilor lor, efort continuat în interbelic de Damaschin coordonate de Aurel Runcan. De la mijlocul veacului XVI-
146
126
Miter şi Toma Simu. 127 În Comorâşte s-au afirmat ca vrednici II (dacă nu cumva şi mai devreme) şi până la mijlocul celui
slujitori ai altarului Pau Popovici în veacul XIX, Petru Şuşan, de-al XIX-lea, a fost activă o veritabilă şcoală de copişti de
Iosif Nicolaevici şi Gheorghe Pleavă în interbelic. Lucruri de la Oraviţa, mai cunoscuţi în cercetările specialiştilor fiind Ion
128
vrednicie întru păstrarea credinţei ortodoxe a realizat la Forotic, şi Radu Popovici, Marcu Popovici Stolojanul din Oraviţa şi
în perioada interbelică, Ioachim Dabici, unchiul lui Sim. Sam. Damaschin Popovici din Maidan. 147
Moldovan. În Cacova a funcţionat doi ani (1935-1937) viitorul În Oraviţa Montană, Biserica Adormirea Maicii Dom-
profesor al Academiei Teologice din Caransebeş, preotul Iova nului e amintită la 1760 şi finalizată între 1781-1784. Hagi
148
Firca, iar interbelicul e dominat de Ilie Hergane, autorul unor Dimitrie Hadşia Nicolae din Castoria donează proprietatea sa,
monografii de interes zonal. Longevivi sunt în altarul din Ili- „grădina Maierului”, bani, odoarele aduse de la Ierusalim, edi-
129
dia Ştefan şi Dimitrie Ania, la Iertof Teodor Panciovan, tatăl ficiul e înălţat la iniţiativa protopopului Ioan Nedici, fondatorul
130
şi fiul, acoperă perioada abordată de noi, la Ciortea se afir- fiind înmormântat sub lespezile altarului. Bunicul lui Dosoftei
131
mă Nicolae Otonoga şi Augustin Gruescu, la Mercina en- era Barila, rudă cu aromânii Papară din Lemberg, aceştia înru-
132
ciclopedistul Eugen Popovici, la Potoc preotul Nicolae Po- diţi cu ctitorul bisericii catedrală din Oraviţa Montană. Ma-
133
149
poviciu şi Aurel Popoviciu, administrator parohial, amintiţi în cedo-românii au donat 2.052 florini, minerii şi silvicultorii alţi
1902-1903 (CR, 1903, p. 48-49), preotul Valeriu Nedici, până 452 florini, ortodocşii orăviţeni în număr de 540 locuind 85 de
Pag. 58