Page 61 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

case. A fost sfinţită la 1784 de Episcopul Vichentie Popovici, Răchitova are hramul Naşterea Maicii Domnului, s-a zidit între
150
pictată la 1827-1829 de Arsenie Petrovici din Biserica Albă şi 1780-1783, a fost sfinţită de Episcopul Vichentie Popovici, pic-
ucenicul său orăviţean Dimitrie Turcu. Aniversată la suta de ani tată la 1884-1885 de Iosif Liuba şi tot de el restaurată la 1928.
165
de la sfinţire, prin osârdia vrednicului Protopop Andrei Ghidiu, E bine să mai amintim un alt moment important în cronica fap-
la 1884, ea este restaurată la 150 de ani de la punerea pietrei tei ortodoxe cărăşene interbelice, purtând amprenta spiritului
fundaţionale, în 1936, la iniţiativa protopopului Virgil Musta, Oraviţei. La 17 iulie 1935, prefectul Pavel Liuba (originar din
senator liberal, a arhitectului Aurel Runcan, 151 prin Ioachim Maidan) sprijină proiectul ridicării crucii de pe Semenic ( 12
Miloia, directorul Muzeului Bănăţean din Timişoara şi Julius m ) şi a clopotniţei de la „Baia Vulturului”, coordonatorul ope-
Podlipny, contribuind aurarul Eugeniu Spang. Operaţia resta- raţiunii fiind inginerul de la U. D. R., Alexandru Popp. Crucea
urării e sfinţită de Episcopul Vasile Lăzărescu. „Un caracter a fost sfinţită de preotul Miron Mănescu, la 21 iulie 1935, iar
152
baroc de provincie cu elemente simplificate”, defineşte monu- clopotul a fost o donaţie din partea directorului U. D. R. , Ale-
mentul un critic de artă remarcabil, V. Drăguţ. Edificiul e un xandru Ghenea. 166
simbol otodox în această zonă a impactului Orient-Occident,
motiv pentru care în vremea Protopopului Iacob Popovici, la
17 martie 1866, orăviţenii cer mutarea reşedinţei episcopale de NOTE:
la Caransebeş la Oraviţa, printr-un „memorand” în josul că-
153
ruia semnau Mangiuca, Marienescu, Dimitrie Turcu, toţi trei ca 1. F. BRAUDEL, Timpul lumii, I, traducere şi postfaţă
iniţiatori. În vremea primarului şi apoi prefectului liberal Pavel de A. Riza, Bucureşti, Editura Meridiane, 1989, p. 157.
Liuba, s-a organizat şi amenajat piaţa I. I. C. Brătianu, iar bise- 2. T. d’AQUINO, Summa Teologica, II, 2, articolul 1,
rica şi-a obţinut sesia parohială. 154 Biserica din Agadici poartă p. 101.
hramul Naşterea Maicii Domnului şi a fost sfinţită în 1772 de 3. „Revue Catholique des idees et des faits”, nr. 32,
Episcopul Ioan Georgevici. 155 Preoţi valoroşi în interbelic au 1924; ŞT. LUPŞA, Catolicismul şi românii din Ardeal şi Un-
fost, aici, Ioan Simu şi Gheorghe Mâţeu. garia până la 1526, Cernăuţi, 1929, p. 53-56.
În 1783, biserica ortodoxă din Ciclova Montană cu hra- 4. Cf. Constituţiile (…), în volumul Constituţiile Apro-
mul Adormirea Maicii Domnului a fost sfinţită de Vichentie Po- bate ale Transilvaniei, /1653/, traducere, studiu introductiv şi
poviciu, episcopul Vârşeţului, zugrăvită de D. Turcu în 1845 note de Al. Herlea, V. Şotropa, R. Pop, I. Naste, I. N. Floca, edi-
156
şi 1865 , de Filip Matei în 1892, acoperită cu aramă în 1863. ţie şi prefaţă de L. Marcu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993,
157
Pe teritoriul comunei erau în 1929 şapte cruci vechi. Două vi- p. 47-49; N. NILLES, Symbolae ad illustrandam Historiam
zitaţiuni canonice a mai avut biserica ortodoxă din localitatea Ecclesiae Orientales in terris Coronae Sancti Stefani, I-II, Oe-
suburbană a Oraviţei în vara anului 1866, prin episcopul Ioan niponte, 1885, p. XI-XVI.
Popasu şi în 1924, prin episcopul Traian Badescu. Până în 5. C. MIU-LERCA, Bănăţenism şi creaţie, în „Revista
158
1929, când Vasilie Murgu e decorat cu „Coroana României”, Institutului Social Banat-Crişana”, VI, nr. 22-23, 1938, p. 19-
preoţii ortodocşi ai Ciclovei Montane au fost Al. Nedici, între 20; vezi şi P. NEMOIANU, Mâţul neamţului şi mâţul româ-
1758-1840, fiul acestuia Alexie, între 1840-1866, Joane Murgu, nului, în volumul P. NEMOIANU, Scrisori şi schiţe bănăţene,
venit din Ilidia, între 1866-1874, lovit de stâncă la Călugăra, 159 Timişoara, Editura „Poporul Român”, 1943, p. 70-71.
Petru Popoviciu (1875-1886), Alexiu Nediciu (1886-1907). 6. A. C. POPOVICI, Naţionalism sau democraţie, o cri-
160
La Maidan edificiul s-a ridicat între 1750-1770, are hramul Po- tică a civilizaţiei moderne, Bucureşti, Editura Minerva, 1910,
gorârea Sfântului Duh şi a fost sfinţit la 1778, refăcut în 1787 p. 30.
prin grija meşterului orăviţean Petru Corb (Korb), pictura fiind 7. A. VIERKANDT, Naturvölker und Kulturvölker,
realizată în 1847 de alţi doi orăviţeni, Păun Borcean şi Dimitrie 1896, passim; TH. ACHELIS, Die Religionen der Naturvölker,
Popovici, restaurată de Nicolae Popovici în 1934. Biserica Berlin-Leipzig, 1919; N. PAULESCU, Sinagoga, II, V. Biseri-
161
din Broşteni, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 162 s-a ca reală, separatum, p. 4
construit între 1772-1778, sfinţită în 1792 de Episcopul Iosif 8. N. ADĂNILOAIE, Boierii şi răscoala condusă de
Ioanovici Şakabent, pictată la 1855 de Dimitrie Turcu, resta- Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1956, p. 76-81
urată în 1901 de Gheorghe Putnic, aurită de Eugen Spang şi 9. Colecție de familie, Oravița, conspect de Sim. Sam.
ornată sculptural de mâna meşterului Aurel Cotârlă. 163 Moldovan, creion, 4 p., 21 x 34 cm
Mănăstirea Călugăra a avut ca act fundaţional sfin- 10. Ibidem, Documentul nr. 160, dactilografie indigo,
ţirea unei peşteri din preajma Ciclovei Montane, la 10 iunie 4 p., 17 x 23 cm, Datat „Oraviţa 21 aug. 1935”, Antet: „Uzi-
1859, de către preotul George Petrovici din Ciclova Română, nele de Fier şi Domeniile din Reşiţa / Societate Anonimă /
locul având deja o tradiţie religioasă. Sub Episcopul Kengelac Acièries et domaines de Reşiţa / Société Anonyme”. C. V.
(„Chenghelaţ”), la 16 mai 1869, preotul Alexie Nedici începe Mihăilescu îi mulţumeşte lui Sim. Sam. Moldovan pentru
zidirea mănăstirii sfinţită la 1 octombrie 1861. Biserica din „cuvântarea de la Congresul Bufenilor”, iar Carol Renert
164

Pag. 59