Page 58 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

nerespectându-se integritatea acestei importante provincii la Carlovaţ şi Sinodul pentru alegerea patriarhului. Între
româneşti. Date utile din perspectiva dinamicii vieţii re- delegaţi se află A. Maniu, Filip Pascu, Dim. Haţiegan, A.
86
ligioase oferea o altă lucrare, însă. În vremea când finaliza Atanasievici, I. Marcu. Românii depun o petiţie de protest
redactarea studiului său, O vizită la câteva biserici din Ser- şi se retrag nu înainte să mai solicite episcopi români la
bia, Gheorghe Balş locuia în Oraviţa la profesorul Cornel Vârşeţ şi Timişoara. Împăratul anula „Legea privitoare la
87
Strâmbei. La finele celui de-al doilea război, protopopiatul egala îndreptăţire a naţiunii române şi a confesiunilor ei”
Oraviţei avea 34 de parohii sufragane. 88 din 7 septembrie 1863 , dar la 25 decembrie 1864 Vie-
94
După ce, la finele lui XVIII, biserica ajunge su- na aprobă mitropolie ortodoxă pentru români în frunte cu
biect al criticismului iluminist, evoluţiile ortodoxiei în Ba- Andrei Şaguna, iar o altă petiţie către împărat semnată de
nat şi în ţinutul cărăşan sunt în consonanţă cu spiritul A. Maniu, Simeon Mangiuca, Athanasie M. Marienescu şi
revendicărilor naţionale româneşti. De aceea trebuie să Vasile Popovici cere episcop român la Timişoara. 95
menţionăm şi aportul unor personalităţi din mediile religi- În vremea protopopului Iacob Popovici, la iniţiativa
oase ortodoxe la scrierea istoriei acestor locuri. Mişcarea acestuia, orăviţenii sărbătoreau, la Teatrul Vechi, în 25 de-
lui popa Brenca din Comorâşte, de pildă, de la 28 sep- cembrie 1864, întronizarea lui Andrei Şaguna pe scaunul
tembrie 1788, înfrântă la Oraviţa de trupele imperialilor mitropolitan de Sibiu. Tot în vremea lui, la 2 iulie 1865, în-
conduşi de Hoffnungswald, a adus un martiraj colectiv din ceta jurisdicţia spirituală a ortodoxiei sârbe asupra satelor
partea localnicilor, 130 ţărani din satele cărăşene şi preotul unde populaţia majoritară era românească. 96
revoluţionar fiind ucişi. Protopopul Petru Şutu se interesa 2.4. Fundațiuni, personalități, lideri spirituali.
şi nota în legătură cu ruinele vechii Arcidava. La 20 sep- „Prota” Andreiu Ghidiu era un bun mânuitor al condeiului.
tembrie 1831, fostul elev al Gimnaziului orăviţean, Da- În „Romänische Revue”, din martie 1889, Andreiu Ghi-
maschin Bojincă, redactează cu Ştefan Neagoe „Petiţia de diu traduce pagini din Biografia fericitului Episcop Ioan
la Ciacova” în care solicită mitropolit român cu dieceze la Popasu. Iar Alexandru Popovici, urmaşul său în scaunul
Arad, Vârşeţ, Timişoara, „Ardeal şi Banat” şi unirea bise- prezbiterial, ajută la prezenţa corurilor orăviţene şi cărăşe-
ricilor româneşti. 89 ne la serbările de la Bucureşti, din 1907. Preoţii Gheorghe
Pentru românii din Banat, Şincai cerea „indepen- Neda, Cornel Ştefan şi Cornel Jurca participă la eveni-
denţa Banatului de unguri în cele politice şi independenţa mentele de răsunet naţional cărora istoriografia le-a găsit
de sârbi în cele bisericeşti.” La 4 septembrie 1835, pre- termenul potrivit, „revoluţia de la 4 noiembrie 1918 din
90
oţii din Caraş cer episcopului de Vârşeţ „drepturi cetăţe- Oraviţa – Caraş”.
neşti.” Chiar la 1848, sârbii întăresc, prin Circulara din La anii 1900, Fundaţiunea „Învăţător Iosif Novac”
aprilie, de la Carlovaţ, prin Adunarea Naţională Sârbă din are contribuţii la fondul cultural bisericesc la capitolul ve-
Neusatz, la 20 aprilie, prin Congresul de la Carlovaţ, din nite 400 coroane, la speze 45 coroane , iar la Fondul „Ioan
97
13 mai 1848, pretenţiile lor de a-şi prelungi şi consolida Popasu”, în 1899, I. Popoviciu din Ciclova Română depu-
ierarhia asupra ortodocşilor din regiune, inclusiv români. nea 250 de florini, sumă impresionantă şi demonstraţie de
Ignatie Vuia este, la dorinţa lui Eftimie Murgu, secretarul solidaritate cu problemele şi destinele etniei româneşti. 98
Adunării Naţionale a Bănăţenilor, din iunie 1848, de la Ilie Trăilă şi Gheorghe Jianu iau parte la Conferinţa
Lugoj. El s-a ocupat de ridicarea culturală a satelor cără- de la Oradea, din 1912, unde se discută problemele editării
şene, de organizarea şcolilor, a bibliotecilor şi arhivelor literaturii religioase în limba română. Se lua, desigur, în
parohiale, dă titlul oficial de catedrală bisericii ortodoxe calcul, un coeficient rezonabil de contagiune mentală faţă
din Oraviţa Montană. În 2 petiţii, 20 iulie şi 24 octombrie cu realităţile colectivităţilor româneşti în acest domeniu.
1849, delegaţia bănăţenilor, cu Petru Mocioni în frunte Se punea problema dialogului dintre bisericile româneşti
şi N. Tincu-Velia secretar, cer episcop român la Vârşeţ, din perspectiva conştiinţei identitare, în perioada în care,
fiindcă din 300 parohii doar 30 sunt sârbeşti. Semnează tot mai mult, personalităţile îşi pun biografiile în slujba
documentele Ioan Popasu, Ioan Dobran, Petru Cermena, culturii, în valorificarea produsului cultural.
dr. C. Pomuţiu, Todor Serbu. După 1848, N. Tincu-Velia S-a lărgit accesul categoriilor sociale diverse la bu-
91
se retrage preot în Secăşeni. 92 nurile spirituale, după „dilatarea orizontului cultural al
Avocatul şi notarul public în Oraviţa, Aurel Maniu, luminilor” în exprimarea istoricului Nicolae Bocşan. La
e la 1861 deputat al cercului Făget şi are titlul de nobil de nivele mentale varii are loc o convertire a difuzării ideii
Rakasd. La 2 februarie 1862 semnează cu Marienescu, Fi- naţionale în confesional şi cultural. La 1823, „cârtirea cea
lip Pascu şi Iulian Ianculescu o petiţie către Viena în care din Halle”, sub semnătura lui Tököli Sava (Sabbas) viza
99
cer mitropolit român. „Memoriul” din 1861 al lui Vasile Banatul şi ierarhia bisericească de aici. Textul inept pri-
Maniu din Lugoj solicită şi el „mitropolit şi cultură pen- mea replica lui Damaschin Bojincă, prin „Animadversio in
tru toţi românii”. La 1 august 1864 are loc Congresul de recensionem istoriae de origine Valachorum in Dacia, 100
93

Pag. 56