Page 65 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Bibliolog Gabriela Șerban S-a născut în 1878, într-o familie de țărani. La 24
de ani se căsătorește cu Ecaterina. Împreună au doi fii:
(Bocșa) Nicolae și Constantin.
La început a fost tâmplar, dar a muncit și puținul pă-
Mureșan Constantin – Pirca – unul dintre mânt pe care îl avea, fiind apreciat și respectat, nu pentru ave-
mulții „necunoscuți” participanți la Alba re, ci pentru corectitudine și dragoste de oameni și de țară.

Iulia în 1 Decembrie 1918 Vânător pasionat, prieten cu Iancu Ciuta, se hotărește
să plece împreună cu acesta și cu alți bocșeni la Alba-Iulia
în iarna anului 1918. Gările erau păzite de armata sârbească,
În lista participanților la Marea Unire de la Alba care dorea să împiedice Unirea. Ca mulți alți bănățeni-pa-
Iulia din 1 Decembrie 1918, între delegații Bocșei Române trioți, pleacă pe jos; pe drumuri ocolite. Reușesc să ajungă
apare și Mureșan Constantin – Pirca. și, la 1 Decembrie, pe câmpia de la Alba Iulia, se bucură
împreună cu alte mii de oameni. Deși era frig și zăpada se
transformase într-o zloată sub pașii celor adunați, cu toții
dansau și cântau, ignorând umezeala și frigul.
Localnici cu suflet mare de români adevărați le-au
adus căruțe cu pâine pe care au dăruit-o mulțimii. Oame-
nii, ca niște frați, au împărțit mâncarea.
La întoarcere, au ales alte drumuri pentru a nu fi
prinși. Acasă, la Bocșa, îi așteptau soldații sârbi, pentru a-i
închide. S-a refugiat împreună cu Iancu Ciuta în pădurile
din împrejurimi, unde au rămas până vara, când a venit
armata română.
Din 1921 se angajează la fabrica din Bocșa, care a
făcut parte din U.D.R. A fost ales lider de sindicat și s-a
zbătut să obțină drepturi pentru muncitori.
La una dintre întâlnirile cu reprezentanții patronului
Max Auschnitt, a reușit să-i convingă pe aceștia să le mă-
rească salariile oamenilor. Inițial, șefii voiau să le acorde
măriri doar celor care stăteau în chirie în Bocșa pentru a-și
procura lemne de foc. Străbunicul meu le-a explicat că toți
muncitorii sunt egali. Dacă localnicii nu vor primi bani,
ei vor lăsa mașinile la care lucrau neîntreținute, motivând
că sarcina aceasta s-ar cuveni chiriașilor. Lucrând în trei
schimburi și mașinile rămânând neunse, se vor deteriora și
vor aduce pagube serioase fabricii.
Din nefericire, la doar 48 de ani s-a îmbolnăvit și la
nici 50 de ani a trecut în neființă.
Am consemnat doar câteva rânduri din ceea ce știu eu
de la bunicul meu. Îmi pare rău că, atunci când trăiau bunicii,
nu am insistat mai mult pe astfel de evenimente, dar cred că
Constantin Mureșan (în dreapta, jos). au rămas în mintea și sufletul meu amintiri frumoase.”
Mulțumim doamnei prof. Stela Boulescu, ales om
de învățământ și de cultură, pentru destăinuirile atât de im-
Pentru câteva date biografice am apelat la familia portantă pentru istoria noastră locală.
acestuia, iar dna. prof. Stela Boulescu, cu generozitatea-i
bine cunoscută, ne-a oferit câteva date lămuritoare: Bibliografie:
„Străbunicul meu, tatăl bunicului și al unchiului,
dirijorul Nicolae Mureșan, apare cu numele de Mureșan Munteanu, Ioan, Zaberca, Vasile M., Sârbu, Maria-
Constantin, Pirca fiind un supranume dat de consăteni na. Banatul și Marea Unire 1918. Timișoara: Editura Mi-
(așa-zisul nume de batjocură) pentru că erau mai mulți cu tropoliei Banatului, 1992.
numele de Mureșan Constantin.

Pag. 63