Page 69 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

medievală românească care readuc în memoria neamului în mișcarea națională: Constantin Diaconovici-Loga, Cor-
momente glorioase ale luptei pentru neatârnare: Despre neliu Diaconovici, Emanuil Gojdu, Vicențiu Babeș, An-
Ștefan cel mare și Sfânt la împlinirea 560 de ani de la ur- drei Mocioni, Alexandru Mocioni, Vasile Maniu, Ștefan
carea sa pe tronul Moldovei și la prăznuirea a 25 de ani Stoika, Aurel C. Popovici, Pavel Rotariu, Vasile Goldiș,
de la canonizarea lui; 555 de ani de la dobândirea de către Aurel Cosma, Traian Vuia. Istoricul și arhivistul drd. Raul
oștirea română, condusă de Vlad Țepeș, a măreței biruințe Ionuț Rus prezintă studiul Noul curs al colectivizării în
de lângă Târgoviște (celebrul „Atac de noapte” din 16/17 zona Banatului: 1953-1962, care își propune să puncteze
iunie 1462) asupra uriașei armate otomane comandată de unele aspecte cu privire la implementarea procesului de
însuși cuceritorul Constantinopolului, sultanul Mahomed colectivizare a agriculturii din vestul țării în a doua etapă a
al II-lea; Aniversare 550. Mari biruințe ale oștilor române acestei acțiuni de colectivizare a satelor.
conduse de Ștefan cel Mare. Baia (14/15 decembrie 1467); Secțiunea „Patrimoniu” reunește studii comemora-
Aniversare 520. Mari biruințe ale oștilor române conduse tive ale marilor personalități culturale ale țării. Prof. dr.
de Ștefan cel Mare. Codrii Cosminului (26 octombrie 1497) Patricia Elida Pisano publică articolul Maiorescu, și azi
și Aniversare 415. Radu Șerban și măreața sa biruință de și ieri la comemorarea a 100 de ani de la dispariția ma-
la Ogretin obținută asupra tătarilor în 23-24 septembrie relui intelectual român. Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu
1602. Prof. Ionel Cionchin dedică un articol la aniversa- dedică un studiu lui Ioachim Miloia la aniversarea a 120
rea a 300 de ani de la nașterea savantului italian Frances- de ani de la nașterea marelui om de cultură român bănă-
co Griselini: Banatul Timișoarei în scrierea savantului țean. Rodica și Petre Barangă au publicat un medalion
italian Francesco Griselini. Istoricul și muzeograful dr. comemorativ la 50 de ani de la dispariția istoricului Ioan
Adrian Deheleanu aduce în atenția cititorilor personalita- Lupaș. Prof. dr. Adina Nasta publică un articol despre
tea remarcabilă a primului Patriarh al României în articolul marele istoric român A. D. Xenopol cu ocazia împlinirii
Miron Cristea (1868-1939). Aspecte privind implicarea în a 170 de ani de la naștere și studiul Perspective culturale
viața politică a României. Prof. Otilia Breban publică ar- și politice în revista „Banatul” (1926-1930), dedicat re-
ticolul 110 ani de la marea răscoală țărănească din 1907, vistei care a urmărit să promoveze cultura bănățeană și
considerat evenimentul cel mai dureros al statului român a contribuit la coagularea unei mișcări literare bănățene.
modern, care a scos la iveală precarul echilibru social al Prof. Cristian-Gabriel Vlad prezintă Aspecte din activita-
Vechiului Regat. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la tea despărțămintelor Lugoj și Bocșa ale „Astrei” la în-
victoriile armatei române din campania anului 1917, gene- ceputul secolului al XX-lea. Drd. Vlad Barangă prezintă
ralul de brigadă (r) Petre Stoica publică articolul Eroi ai bă- un fenomen original bănățean: cel al plugarilor condeieri,
tăliilor din triunghiul morții Mărăști-Mărășești-Oituz. Un inițiatorii gazetei „Cuvântul satelor”. Prof. dr. Cornel Pe-
alt moment al luptei românilor din Primul Război Mondial troman publică un studiu foarte bine documentat despre
este adus în prim-plan de col. (r) Constantin C. Gomboș, Liceul de fete „Carmen Silva” între anii 1939-1948. Prof.
care comemorează amintirea Ecaterinei Teodoroiu, eroina Mircea Botiș și pr. Radu Botiș publică un articol privind
neamului românesc din Marele război. Istoricul Vasile Du- Toponimia localității Ulmeni din Maramureș.
daș și avocatul Lazăr Gruneanțu publică studiul Adunarea Secțiunea „Din istoria învățământului românesc”
de la Lugoj din 3 noiembrie 1918, dedicat uneia dintre cele cuprinde studii semnate de istoricul Eusebiu Narai, lector
mai importante întruniri ale românilor bănățeni, organizată universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, prof.
la sfârșitul Primului Război Mondial. Prof. Cristina Grecu dr. Angela Dumitrescu și prof. dr. Sorin-Gabriel Ionescu.
aduce în atenție aniversarea a 95 de ani de la încoronarea Eusebiu Narai prezintă într-un amplu studiu Modele de
Regelui Ferdinand I „Întregitorul”, singurul monarh care educație familială în Banatul secolului al XX-lea și dedi-
a avut fericirea să domnească peste o țară mare, visată de că un articol Aspectelor privind învățământul românesc
predecesorii săi, și să se intituleze „rege al tuturor româ- de la sud de Dunăre. Prof. dr. Angela Dumitrescu pu-
nilor”. Scriitorul și istoricul Dușan Baiski a publicat un blică un studiu despre Școala românească confesională
fragment din volumul Război în Banat, referitor la Specu- din Banat în timpul Marelui Război, reliefând activitatea
la în vremuri tulburi. Conf. univ. dr. Sorin-Tiberiu Bun- învățătorilor confesionali și a problemelor cu care se con-
gescu este autorul articolului despre Profesorul Gheorghe fruntau școlile confesionale în condițiile grele ale războ-
Bungescu, un deschizător de drumuri în domeniul tehnicii iului, când un mare număr de învățători au fost mobilizați
agricole din România, care prezintă o pagină din istoria pe front. Prof. dr. Sorin-Gabriel Ionescu reflectează, în
învățământului superior tehnic timișorean. Dascălul și is- articolul Învățământul românesc – trecut și prezent, la ro-
toricul dr. Eugen Mioc publică articolul Personalități din lul școlii în societate.
Banat implicate în mișcarea națională românească, care Secțiunea „Homo Religiosus” grupează o serie de
cuprinde medalioane evocând mari personalități implicate articole și studii privitoare la dimensiunea spirituală a cul-

Pag. 67