Page 73 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

Agricultura și creșterea animalelor, Administrația, Ocroti- al Academiei Române, trei igrișeni distinși cu premii ale
rea sănătății, Biserica, Școala, Viața culturală și muzicală, Academiei Române și cu activitate recunoscută pe plan
Sport și turism, Monumente, Zile de tristețe și suferință, național și european și alte persoane învestite cu funcții
Personalități igrișene. Lucrarea include și un Studiu, per- de răspundere în diferite instituții. De altfel, semnificativ
tinent și extrem de documentat, „privind igrișenii care au în ceea ce privește interesul igrișenilor pentru dobândirea
făcut studii superioare, postliceale și școli normale în sec. științei de carte este faptul că, încă în anul 1910, aproape
XX”, precum și un „Dicționar de cuvinte în grai bănățean jumătate dintre locuitorii satului erau știutori de carte, iar
din zona Igriș”. Cu alte cuvinte, avem în față un tablou în perioada interbelică ponderea lor va înregistra o creștere
complet, în plină mișcare, al unei istorii surprinse într-o rapidă. Pagini întregi din monografie sunt dedicate școlii și
lungă evoluție, care pledează convingător pentru ideea de vieții culturale a localității. În acest context, cu reverbara-
cultură și civilizație, pentru o umanitate care și-a câștigat ții profunde în cugetele și sufletele igrișenilor, amănunte
dreptul la demnitate prin muncă și prin cultură, căci, așa exacte și emoționante prin unda de nostalgie culturală pe
cum remarcă autorul prefeței, „averea cea mai de preț a care o degajă ne sunt oferite despre celebrul cor din Igriș,
fost asigurată de inteligența locuitorilor, de voința lor de a a cărui istorie este detaliată pe etape, începând cu înfiin-
se ridica pe o treaptă mai înaltă de civilizație”. Punctând țarea lui, cu dirijorii care s-au perindat la conducerea lui,
elementele definitorii care caracterizează profilul unei lo- precum și cu performanțele remarcabile obținute de acest
calități și al unei populații cu o structură rurală, dar cu evi- cor țărănesc, care a participat la 11 octombrie 1925 la sfin-
dente disponibilități culturale, Florea Jebelean își axează țirea monumentului lui Mihai Eminescu de la Sânnicolau
monografia pe ideea emancipării intelectuale a igrișenilor, Mare (festivitate la care au fost prezenți Octavian Goga
și Ion Minulescu). Iată cum a fost consemnat importan-
tul eveniment cultural în cartea „Eminescu în Banat, la
Sânnicolau Mare”, de Teodor Bucurescu: „Toate corurile
participante au fost premiate cu premiul I și Diploma de
onoare, pentru că au participat la desvelirea monumentu-
lui lui M. Eminescu și au cântat frumos. Corului din Igriș
i s-au dat și lei 2500”.
Ceea ce impune, înainte de toate, în solida și argu-
mentata monografie a lui Florea Jebelean dedicată Igrișu-
lui, este documentația plină de acribie și seriozitate, cu alte
cuvinte, meticulozitatea extraordinară a informării și utili-
zării informațiilor în corpul lucrării, ceea ce face ca imagi-
nea trecutului să iradieze cu putere în prezent, oferindu-ne
momentele semnificative ale existenței Igrișului și locuito-
Igriș – Biserica ortodoxă română. rilor săi, surprinse într-o vastă și impresionantă panoramă.
Foto: Arh. Cătălin J. Hancheș (www.banaterra.eu). Autorul și-a colectat informațiile din arhive (cercetate cu
asiduitate și spirit selectiv), din numeroase publicații apă-
a necesității instruirii în instituții școlare superioare, care rute de-a lungul anilor, din relatările localnicilor.
le conferă membrilor acestei comunități un statut aparte, Stilul lucrării este sobru, având pe alocuri o ex-
caracterizat prin apetența nedezmințită pentru cultură, do- plicabilă coloratură emoțională, care conferă textului o
rința de a acumula învățătură (resimțită ca o modalitate savoare în plus și o deplină autenticitate. Florea Jebelean
de a se afirma pe scara valorilor sociale), interesul con- reușește să asigure echilibrul necesar între rigoarea știin-
stant pentru tot ceea ce înseamnă școală și știință de car- țifică (fundamentală într-un demers de asemenea ținută și
te. Numai așa se explică (și autorul consemnează în mod anvergură) și originalitatea dată de o pronunțată notă de
convingător acest aspect) pleiada de intelectuali de elită participare afectiv.
ridicați din sânul comunității igrișene, răspândiți mai apoi Oamenii de seamă ai Igrișului au pornit din sânul
în diferite instituții ale Statului român: medici, ingineri, acestei mici comunități rurale, s-au instruit în școlile înalte
farmaciști, profesori universitari, profesori de liceu și școli ale Statului, iar în final s-au întors în satul natal, cu ființa
gimnaziale, juriști, medici veterinari, învățători, educatoa- sau cu gândul, punând umărul în continuare la emancipa-
re, cu toții urmând un traseu, uneori trudnic, de instruire și rea localității. Așa cum, de altfel, a făcut și Florea Jebe-
inserție în viața socială și culturală a țării. Autorul comple- lean, autorul acestei superbe, excepționale monografii.
tează acest tablou impresionant cu amănuntul că, printre
intelectualii de marcă ai Igrișului, se numără un membru Prof. Geo Galetaru

Pag. 71