Page 75 - morisena11_18
P. 75
Revistă de cultură istorică
Partoș – contribuții monografice * Bisericii și vieții spirituale îi sunt dedicate un spațiu
generos în această monografie. Ortodoxia creștină, prezentă
„Omul sfințește lo- în Banat încă din perioada imediat următoare Edictului de la
cul” a devenit o expresie Mediolanum (313) și atestată prin descoperiri arheologice cu
– clișeu, care ne trimite datare în secolul IV, a avut un rol cardinal în păstrarea comu-
la expresivitatea pe care nităților românești autohtone de-a lungul veacurilor. Autorii
o dobândește de-a lungul realizează în capitolul al III-lea un panoptic al comunităților
timpului efortul oamenilor românești creștin-ortodoxe și al vieții bisericești, subliniind
de a da o nouă viață peisa- continuitatea acestora și în perioada de ocupație otomană.
jului geografic. Această aserțiune combate în mod argumentat ipoteza depo-
În perioada inter- pulării pustei bănățene în secolele XVI-XVII.
belică, școala sociologică Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (1568-1656) îi sunt
a lui Dimitrie Gusti, se- dedicate pagini în care cititorul se poate documenta consistent
condată de geografii școliți despre viața și faptele acestui apostol al Banatului. Însăși pre-
de Simion Mehedinți și zența acestui ierarh la Partoș atestă existența unor comunități
George Vâlsan, a înce- cu viață socială și spirituală bine închegate tocmai într-o pe-
put să fixeze în eternitate rioadă în care continuitatea românilor pe aceste meleaguri a
specificul localităților și fost pusă sub semnul întrebării.
a locurilor care compuneau atunci România Mare. Efortul Apoi urmează o descriere detaliată a elementelor arhi-
autorilor a fost, însă, decelerat în anii comunismului, când tecturale și de artă care compun „Biserica Mare” – unul din
mai-marii de atunci nu au înțeles deloc sufletul românesc, cele mai frumoase și mai autentice edificii de cult român-or-
ba, chiar, au căutat să impună un „suflu nou” culturii noastre. todoxe, precum și o caracterizare a vieții ecleziastice.
După Revoluția din 1989 relizarea de studii monografice a Următoarele capitole întregesc fresca acestei
fost reluată cu un nou avânt. În fața intelectualilor stau, însă, vechi comunități românești prin cadrele minuțios docu-
astăzi, alte provocări: globalizarea, conformismul, diluarea mentate referitoare la școală, viața culturală, demogra-
spiritului identitar și alte avataruri ale începutului de mileniu. fie și administrație.
Trecând cu privirea prin paginile cărții, cititorul poate Toponimia este element nelipsit dintr-o lucrare mo-
remarca încă din primele pagini că aceasta este rezultatul acti- nografică realizată după regulile artei și reprezintă o cale
vității unor profesioniști, care nu au precupețit niciun efort în dreaptă pentru cititorul care dorește să pătrundă în mijlocul
realizarea „după rițept” a lucrării. Materialul faptic este sinte- unei comunități. Dealtfel, autorii subliniază: „Toponime-
tizat cu rigurozitate și bine fundamentat științific. Trimiterile le mărunte (nume de lanuri, văi, şesuri, dealuri, mici ape,
la subsolul paginii sunt bogate și variate, acoperind o biblio- lunci) oglindesc mai fidel legătura între oameni şi aceste
grafie consistentă. Mai ales capitolul dedicat istoriei dobân- locuri, locuirea lor neîntreruptă pe aceste locuri. De aceea
dește greutate prin citarea multor surse documentare originale e mai important de studiat numele de locuri decât numele
din arhive. Materialul cartografic potențează decrierile docu- satului, deoarece toponimele mărunte au supravieţuit neal-
mentare din capitolele referitoare la geografia și istoria locu- terate în mintea omului, pe când numele satului a fost la
lui. Analiza istorică atinge toate aspectele vieții sociale și eco- bunul plac al administraţiei şi a suferit, de-a lungul vremii,
nomice ale Partoșului de odinioară, iar faptele sunt prezentate schimbări numeroase” (pagina 218).
în mod integrativ și raportate la contextul zonal și regional. Ultimul capitol este dedicat Orezăriei de la Topolia,
În studiile de geografie umană s-a acreditat demult una din puținele exploatații agricole de acest tip care a supra-
ideea de lectură a spațiului contemporan, monografiile făcute viețuit vreme de două secole, oferind, totodată, un material
de geografi sprijinindu-se și pe o serioasă argumentație informațional inedit pentru majoritatea cititorilor.
istorică. În această lucrare, în care capitolul dedicat trecutului Lectura acestei monografii oferă cititorului nu doar
se desfășoară generos, istoria apare ca o succesiune de spații imaginea unui sat sau al unei comunități, ci, mai cu seamă,
antropogeografice, ancorate în sistemele politic, social și deschiderea către lumea satului din Banatul de pustă. Atât
economic. Ritmul desfășurării acestor clișee este potențat specialiștii geografi, sociologi, antropologi, istorici, cât și
de momentele de răscruce care au marcat istoria acestei cititorul nespecializat găsește în această carte informații
porțiuni din harta Europei. atent documentate și structurate în mod riguros, dar folo-
___________ sind un registru lexical accesibil, cu exprimări elocvente
și, mai ales, nepărtinitoare.
* Ion Trăia, Dan Radosav – Partoș – Contribuții mono-
grafice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018. Prof. Iancu C. Berceanu
Pag. 73