Page 72 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Iorga, semnalând existenţa-i „agitată, rătăcitoare”, dar şi Igriș – un sat
„multa instrucţie”, până la, recent, Ion Medoia, cu al său
op dedicat învăţatului şi patriotului bănăţean (la Editura și o monografie aparte
Eurostampa, în 2008).
Nu putea lipsi „personajul Vărădiei”, autodidactul
Romulus Fabian, poet şi prozator, cel care a nemurit, cu O monografie
„farmecul exprimării populare”, imaginea fascinantă a a unei localități este o
satului bănăţean; adică „duiosul înamorat al pustei”, ca oglindă complexă și vie,
să preluăm sintagma impusă de Virgil Birou. Autorul în care geografia locu-
cheamă în sprijin şi lucrarea lui Ioan-Nicolae Cenda, lui se îngemănează cu o
ivită tot la editura Eurostampa (2002), consacrată celui istorie umană, surprinsă
care intra în literatură cu volumul Din ţara cu bobi de aur într-o dinamică adesea
(Lugoj, 1933). În fine, Coriolan Drăgulescu, prestigios imprevizibilă și care
om de ştiinţă, membru titular al Academiei (1963), emană o spiritualitate
este un alt ilustru exemplu, dovedind că învăţământul aparte, inconfundabilă. O
universitar la Timişoara (din 1920) a fost, cu vorbele astfel de monografie este
lui Cristian-Paul Mozoru, „embrionul” viitoarei vieţi și cea dedicată satului
academice bănăţene. Igriș, realizată de Florea
Interesat, îndeosebi, de viaţa culturală, autorul Jebelean și apărută în
încearcă a descifra specificul Vărădiei (aşezare geogra- 2009 la Editura Mirton
fică, trecut istoric, tradiţii, patrimoniu, potenţial turistic din Timișoara, în condiții
etc.). Prilej de a invoca, pe solid suport documentar, grafice de excepție. Florea Jebelean este un fiu destoinic al
cu argumente îmbelşugate, focarul orăviţean, arta Igrișului, inginer la Regionala de Căi Ferate Timișoara,
teatrală în zonă, şcoala (de unde R. Fabian „a plecat actualmente pensionar, după 24 de ani de activitate
în lume”), biblioteca departamentală, viaţa bisericească, în postul Compartimentului Mers de Tren. Lucrarea
mănăstirea din Chilii. Şi încheind prin transcrierea beneficiază de o informație amplă, aproape exhaustivă,
solarelor concluzii ale Gabrielei Glăvan, citată solemn, susținută, pe tot parcursul ei, de o fervoare intelectuală
reînviind mitul Banatului paradisiac. Elogiind, firesc, impresionantă și, poate, mai presus de orice, de o dragoste
multiculturalismul şi convivalitatea, simbioza identitate/ constantă și permanent mărturisită pentru oamenii și
alteritate, respectul faţă de diversitate. Cu o bibliografie problemele satului în care autorul s-a născut. În prefața
impresionantă, găzduind la Anexe o Arhivă istorică, dar lucrării, prof. univ. dr. Ioan Munteanu, el însuși fiu al
şi una sentimentală, Cristian-Paul Mozoru a urmat, se Igrișului, subliniază cu îndreptățire că monografia este
pare, un mai vechi îndemn al poetului reşiţean N. Sârbu: scrisă „cu dragostea intelectuală pentru satul în care s-a
spaţiul bănăţean trebuie explorat minuţios, redescoperit, născut (autorul – nota mea), textul izvorând din mintea
ajungând la „stratul sufletesc”. Ceea ce Cristian-Paul unui specialist cu respect pentru cultură, dar și din inima
Mozoru reuşeşte exemplar. celui care aduce un prinos de recunoștință comunității
din mijlocul căreia a pornit pe cărările vieții”. Într-ade-
1) Iorga, Nicolae – Observaţii şi probleme văr, impactul cultural pe care l-a avut mica așezare de
bănăţene – în revista Banat, nr. 4, octombrie-noiembrie țărani din Câmpia de Vest a țării asupra locuitorilor ei se
1994, Anul I, Serie nouă; traduce prin detaliul, deloc insignifiant (și pus în evidență
2) Marineasa, Viorel – Despre Banat, în registru de către autor), că Igrișul se situează printre cele dintâi
normal – Editura Modus P.H., Reşiţa, 2009; localități bănățene în privința numărului de intelectuali
3) Ritzer, George – Globalizarea nimicului – ridicați din sânul acestei comunități (bineînțeles, în raport
Editura Humanitas, Bucureşti, 2010; cu numărul locuitorilor).
4) Mozoru, Cristian-Paul – Vărădia. Monografie Monografia lui Florea Jebelean urmează un traseu
culturală – Editura Brumar, Timişoara, 2010; tematic oarecum clasic, relevând aspectele cele mai sem-
5) Ungureanu, Cornel – Şantier 2. Un itinerar în nificative din viața și istoria de sute de ani a localității, as-
căutarea lui Mircea Eliade – Editura Cartea Românească, pecte cuprinse în capitole vaste și tratate cu maximă serio-
Bucureşti, 2010. zitate și competență. Titlurile capitolelor vorbesc de la sine
despre dimensiunile și coordonatele pe care s-a statornicit
existența Igrișului și a locuitorilor săi: Așezarea geogra-
Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru fică, Istoria, Populația, Habitatul, Etnografia și folclorul,

Pag. 70