Page 48 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Ş-o culies atîcia doine
Folcloristica bănăţeană propriu-zisă, constituită printr- Ş-o culies atîcia flori,
un proces complex, este direct determinată de contribuţia Brîu şi legeri şi bătucie,
unor cărturari mai întâi prin adaptare, cu ajutorul literaturii Poşovăişi, momir şi hori. (9)
orale, a unor scrieri străine, apoi prin culegere şi publicare a
creaţiilor folclorice. În baza atâtor dovezi incontestabile – creaţii muzicale,
Înscrisurile păstrate în arhive stau mărturie că arta de populare, vestimentare, opere scrise, tradiţii păstrate de-a
a cânta s-a născut la Lugoj şi în satele învecinate din timpuri lungul timpului, etc. – Lucian Blaga, pe bună dreptate,
foarte îndepărtate. Obiceiul plugarilor ca la anumite ocazii să afirmă: „Niciuna din provinciile româneşti nu are o cultură
aibă loc manifestări folclorice a creat climatul propice pentru etnografică, anonimă, populară, atât de diferenţiată ca
muzică, cântări, dansuri. Banatul, ...”. (10)
O figură reprezentativă a folclorului bănăţean, dar
mai ales a celui lugojean, este Ion Vidu (1863-1931). A fost 1) Le Goff, Jacques (coord.) – Omul medieval –
profesor, compozitor şi mentor al vieţii culturale şi artistice. Editura Polirom, Iași, 1999, p. 27;
Pasiunea lui Ion Vidu, Doinitorul Banatului, pentru folclor, 2) Radu, Petru / Onciulescu, Dimitrie – Contribuţii
s-a manifestat încă din anii copilăriei, când debutează în foile la istoria învăţămîntului din Banat pînă la 1800 – Editura
şcolare cu versuri în stil popular, culegerile publicate înainte Litera, Bucureşti, 1977, p. 304;
de 1900 cuprinzând un bogat fond de folclor bănăţean şi 3) Teodorescu, G. Dem. – Încercări critice asupra
văzând lumina tiparului în titluri precum: De dor şi jale, De unor credinţe, datine şi moravuri ale poporului român –
dragoste, Satirice, Strigături etc. Tipografia Petrescu-Conduratu, Bucureşti, 1874, p. 20, în
Sub îngrijirea lui Gabriel Ţepelea apare, în 1974, o Ilin, Stancu (coord.) – Poezia obiceiurilor de iarnă – Editura
antologie de versuri în grai bănăţean, antologie intitulată Ano, Minerva, Bucureşti, 1985, p. 6;
Ano, Logojano. Versurile incluse în volum au fost extrase 4) Ilin, Stancu (coord.) – Poezia obiceiurilor de iarnă
din reviste, ziare, ediţii complete ori manuscrise. Pe lângă – Editura Minerva, Bucureşti, 1985, p. 7;
autorii de versuri în grai bănăţean cunoscuţi, Gabriel Ţepelea 5) Haşdeu, B. P. – Studii de folclor – Editura Dacia,
introduce şi autori din generaţia contemporană, continuatori Cluj-Napoca, 1978, p. 262, în Ilin, Stancu (coord.) – Poezia
ai lui V. V. Delamarina. Printre aceştia se numără: Gheorghe obiceiurilor de iarnă – Editura Minerva, Bucureşti, 1985, p. 7;
Gârda, Tata Oancea (Petru E. Oance), Virgil Şchiopescu, Ion 6) Brătulescu, Monica – Colinda românească.
Curea, Grigore Bugarin şi alţii. The romanian colinda (Winter-Solstice songs) – Editura
Minerva, Bucureşti, 1981, p. 128, în Ilin, Stancu (coord.) –
Gheorghe Gârda Poezia obiceiurilor de iarnă – Editura Minerva, Bucureşti,
Izîmbanu 1985, p. 14;
7) Hașdeu, B. P. – Studii de folclor – Editura Dacia,
Uicie, Ioanie! Izîmbanu! Cluj-Napoca, 1978, p. 260, în Ilin, Stancu (coord.) –
Mă, trăzni-l-ar Dumniedzău! Poezia obiceiurilor de iarnă – Editura Minerva, Bucureşti,
Aşa joavină-nfierată 1985, p. 14;
N-am vădzut dă cînd mi-s ieu! 8) Ilin, Stancu (coord.) – Poezia obiceiurilor de
iarnă – Editura Minerva, Bucureşti, 1985, p. 207 (Nicolae
Tata Oancea Densuşianu);
Şi măi bună sara, pauri ... 9) Ţepelea, Gabriel (coord.) – Ano, Ano, Logojano.
Versuri în grai bănăţean – Editura Facla, Timişoara, 1974,
Şî mai bună sara pauri şi voi mîndrie păuriţe, pp. 63, 90, 93-94 (Gheorghe Gârda / Tata Oancea / Grigore
Şie mai faşieţ? Daţi cu lucru, cum să stă la găzdăriţe. Bugarin);
Dumnedzău să vă die binie şi năroc mult la tăt paşiu. 10) Blaga, Lucian – Barocul etnografiei româneşti; în
Vă poftesc la tăţ dîn suflet, io, Moş Criemenie tobaşu. revista Banatul, nr. 1 (1), Ianuarie 1926, anul I, p. 3.

Grigore Bugarin
La nana-n vale
(Textul de faţă reprezintă varianta modificată şi corectată a
Vidu, fala rumânească, capitolului al III-lea al volumului Vărădia. Monografie culturală –
Dîn Logoj şî dîn Bănat Editura Brumar, Timişoara, 2010).
Doinitori cum nu-i pră lumie,
S-o fost dus dîn sat în sat.

Pag. 46