Page 37 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

adunarea generală a Asociațiunii organizată în Alba Notăm și că la puțin timp după desfășuarea adunării
Iulia la 1886 s-a revenit la propunerea avocatului R. generale a Astrei la Alba Iulia în 1886, avocatul R.
Patiția, membru al comitetului local al despărțământului Patiția decidea înființarea primei biblioteci pentru popor
albaiulian care menționa ca debutând cu 1 ianuarie 1887, în despărțământul al cărui secretar era. Situația aceasta a
revista Transilvania – tribuna de exprimare a activității fost adusă la cunoștința Comitetului central al Asociațiunii
Asociațiunii, să fie trimisă în mod gratuit tuturor membrilor printr-o adresă oficială din 28 aprilie 1887 , iar în baza
63
instituției cultural-naționale românești, cu condiția achitării acesteia aflăm că R. Patiția solicita centralei din Sibiu să
cotizațiilor în mod regulat . trimită pe adresa nou înființatei biblioteci pentru popor din
59
Notăm și că în această adunare generală s-a remarcat Alba Iulia toate cărțile și publicațiile editate până la acea
prelegerea lui George Barițiu prezentată sub denumirea dată . Cererea oficială a secretarului despărțământului
64
Apulum, Alba Iulia, Bălgrad, Alba Carolina”, în care albaiulian era aprobată în cadrul ședinței conducerii
eruditul român realiza un amplu expozeu istoric privind instituției din 16 mai 1887, în care, s-a decis printre altele,
prezența românilor în zona albaiuliană, vechimea acestora trimiterea în Alba Iulia a revistei Transilvania pe ultimii
60
pe meleagurile Albei . Iacob Pop Reteganul a propus trei ani, dar și „alte câteva broșuri și opuri” .
65
adunării să permită înființarea școlii centrale românești Biblioteca, de altfel prima organizată pentru popor în
din Gherla, pentru care se constituise deja – remarca Despărțământul Alba Iulia al Astrei, a fost înființată oficial
acesta – un fond financiar, ce-i drept însă insuficient, dar, în anul 1887 prin strădaniile materiale ale lui Rubin Patiția.
aprecia oratorul, cu ajutorul Comitetului central instituția Sediul acestei structuri culturale locale s-a aflat în clădirea
de învățământ românească din Gherla putea să fie deschisă școlii confesionale ortodoxe din Alba Iulia care exista pe
la începutul acelui an școlar . Pe finalul adunării generale lângă Biserica ortodoxă . De asemenea, remarcăm că la
61
66
s-a adus la cunoștința membrilor că în prima zi comisia de puțin timp după înființarea sa biblioteca pentru popor din
înscriere aleasă, aclamată și mandatată cu acestă activitate Alba Iulia a ajuns să aibă înregistrat un număr însemnat de
a reușit să încaseze de la membri suma de 750 fl., respectiv, publicații, iar valoarea lor fiind estimată la 360 coroane .
67
în urma balului și a concertului, care au fost desfășurate în Cu privire la acestă cerere a sa, remarcăm că ea s-a înscris
cinstea lui Iacob Bologa, la finalul zilei de 8 august 1886 în seria de preocupări și demersuri cu caracter organizatoric
era adunată suma de 31 fl. Astfel, comisia de înscriere a prin care Asociațiunea a urmărit să-și atingă scopul său
raportat în fața adunării încasarea sumei de 1.060 fl., sumă esențial și anume emanciparea socială și economică a
care urma să fie transmisă cu proces-verbal Comitetului românilor transilvăneni însoțită de formarea și cultivarea
central al Asociațiunii în Sibiu, cu deosebire lui Eugen unei conștiințe naționale a acestora . În fondurile sale
68
Brote casierul instituției . această instituție culturală locală a deținut în anul 1887
62
Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, Sibiu, Editura colecția revistelor Transilvania, Convorbiri literare, de
Salgo, 2011, p. 53, 55; Eugen Străuțiu, Sibiul între medieval și la Iași, editată sub auspiciile Societății Junimea, colecția
modern, Sibiu, Editura Etape, 2000, p. 193; Mircea Păcurariu, periodicului Tribuna din Sibiu și multe„alte cărți alese”, iar
Cărturari sibieni de altădată, Sibiu, Editura Andreiană, 2015, p. în cadrul său exista deja înființată o societate de lectură .
69
151-157, 158-164, 220-236, 247-252, 260-265, 266-271, 275-
281, 281-283. David Urs, Baron de Margina fost ofițer superior, 63 Nicoae Josan, Contribuții la cunoașterea vieții și
Paul Dunca fost funcționar superior, Ilie Măcelariu, om politic activității memorandistului Rubin Patiția (1841-1918), în
român, membru al Partidului Național Român, Iosif Sterca Apulum, X, 1972, p. 528.
Șuluțiu, George Barițiu, Ioan Popescu, Dr. Ilarion Pușcariu, Ioan 64 Idem, Înființarea și activitatea Despărțământului Alba
V. Russu, Vasile P. Hârșianu, Constantin Stezariu fost ofițer, Iulia al „Astrei” până la 1900, p. 392.
Zaharia Boiu, Partenie Cosma. Supleanți au fost aleși Eugen 65 S.J.S.A.N., Fond „Astra”, doc. nr. 10/1887, f. 1.
Brote, Dr. Daniil Popovici Barcianu, George Maxim, Nicanor Ibidem, fond. cit., doc. nr. 295/1887, f. 2, Procesul verbal al
Frateșiu, George Munteanu și Ioan M. Moldovanu, toți votați Comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura română și
și aclamați în unanimitate la Alba Iulia. Realeși și aclamați în cultura poporului român luat în ședința de la 26 mai, stil nou,
adunarea generală de la Alba Iulia în funcțiile pe care deja le 1897, semnat de Iacob Bologa, George Barițiu, Zaharia Boiu și
dețineau au fost Timotei Cipariu, (președinte), Iacob Bologa, Ion Crișan; Transilvania, anul XVIII, nr. 11-12, 1887, p. 97.
(vicepreședinte), George Barițiu, (secretar I), Daniil Popovici 66 Tribuna, anul IV, nr. 19 din 25 ianuarie 1887; nr. 30
Barcianu, (secretar II), Eugen Brote, (casier), Iosif Șterca din 8 februarie 1887; Nicolae Josan, Contribuții la cunoașterea
Șuluțiu, (controlor), Ioan Crișan, (bibliotecar). vieții și activității memorandistului Rubin Patiția, p. 528.
59 Transilvania, anul XVII, nr. 19-20, 1886, p. 180-184. 67 Idem, Înființarea și activitatea Despărțământului Alba
60 Ibidem, anul XLII, nr 4 jubiliar, 1911, p. 387. Iulia al „Astrei” până la 1900, p. 392.
61 Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor 68 Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 123.
(1861-1950), p. 50. 69 S.J.S.A.N., Fond „Astra”, doc. nr. 66/1887, f. 10-
62 Transilvania, anul XLII, nr. 4 jubiliar, 1911, p. 170. 20; Nicolae Josan, Înființarea și activitatea Despărțământului

Pag. 35