Page 32 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

organizării celei de-a șasea adunări generale în Alba Iulia . de necesară, cât și a documentelor organizatorice interne
15
Lucrările acestei întruniri a elitei românești s-a desfășurat ale Asociațiunii . Pavel Vasici propunea în discursul său
18
pe o perioadă de două zile la finalul lunii august 1866 și alegerea ca membri de onoare a lui: Gotfried Müller,
au fost prezidate de mitropolitul ortodox al Transilvaniei directorul Academiei de Drept din Sibiu, respectiv
Andrei Șaguna, care a subliniat în cuvântul inaugural ideea a lui Paul Istvánfi, directorul institutului superior de
potrivit căreia, în întreaga Europă, „timpul nostru este învățământ similar din Cluj. De asemenea, notăm că a
timpul activității”. De asemenea, înaltul prelat ortodox fost propus și episcopul romano-catolic al Transilvaniei,
din Transilvania a îndemnat în acest fel elita românească Mihály Fogarasi, dar din motive bine întemeiate,
să se angreneze în procesul de construcție prin cultură a prelatul menționat a declinat oferta Asociațiunii, rugând
națiunii române din această provincie, totodată a transmis Comitetul central:„să-i dăm pace, că și așa are destul să
românilor mesajul să-și îndrepte copii și către profesiuni înghiță de la ai săi” .
19
și meserii, de altfel atât de necesare din perspectiva De menționat faptul că între documentele expuse
emancipării lor sociale și mai ales economice . în anul 1939 la Cluj-Napoca în cadrul expoziției „Astra
16
A fost evidențiată în acestă adunare generală a în documente, cărți și imagini”, organizată și prezentată
Astrei una dintre inițiativele de bază ale instituției cultural- de universitarul Ion Breazu, celebru conferențiar al
naționale, anume aceea care urmărea îmbogățirea culturală Asociațiunii, s-a aflat și un document care cuprindea,
a activităților derulate în cadrul adunărilor generale. S-a printre alte nume și pe cel al institutorului Ion Creangă
urmărit, așadar, ca prin intermediul unor comunicări din Iași. Se făcea mențiunea faptului că scriitorul
științifice, să fie depășit caracterul strict administrativ- a contribuit cu suma de doi galbeni la subscripția
procesural al celor dintâi întruniri ale Astrei . Printre organizată de Asociațiune, în vederea constituirii unei
17
discuțiile purtate a răzbătut și ideea retipăririi actelor „academii de drepturi” pentru românii transilvăneni,
Asociațiunii și a protocoalelor adunărilor generale pornindu-se de la propunerea lui Iacob Mureșianu încă
începând din anul 1862, deoarece s-a apreciat în cadrul de la adunarea generală din 1866 organizată în Alba
discuțiilor faptul că deși acestea erau deja tipărite, tirajul Iulia . Printre comunicările mai importante, prezentate
20
lor nu mai era unul suficient. Astfel încât se urmărea în cadrul adunării generale care s-a desfășurat în Alba
creșterea tirajului. De apreciat faptul că, în urma discuțiilor Iulia, în anul 1866, remarcăm titlurile: Despre ortografie
purtate în adunarea de la Alba Iulia din anul 1866 s-a ajuns și principiul etimologic, (canonicul greco-catolic Timotei
la concluzia că dizertațiile susținute de membri în adunări Cipariu), Istoria literaturii italiene, (Iosif Hodoș), Despre
trebuiau adunate într-o foaie cu caracter literar. Faptul moravurile, datinile și referințele sociale ale vechilor
acesta, – se considera – trebuia realizat în mod separat de români în general, (Ioan Valer Russu), respectiv Studii
actele și documentele oficiale ale Asociațiunii. asupra poeziei populare, (Aron Densușianu) .
21
Propunerea nu era un una nouă, ci era exprimată În urma constituirii sale, Despărțământul Alba Iulia
anterior chiar de Timotei Cipariu, care s-a pronunțat al Astrei a avut înregistrați în documentele sale un membru
asupra publicării unei foi care să cuprindă teme filologice fondator (Nicolae Șandor de Vist, fost ofițer care se afla în
și istorice. Grigore Maior a pus în discuție la Alba Iulia pensie și domicilia în Oarda de Jos, o localitate aflată în
problema redactării foii literare, iar Ioan Hannia a propus imediata apropiere a Albei Iulia), 43 membrii clasificați
să apară „Actele Asociațiunii”, dar se impunea, aprecia ca fiind ordinari în funcție de cuantumul cotizației pe
același, apariția unei foi literare. Apariția unei lucrări cu care o achitau. Mai mult, în adunarea din 20 martie 1870
caracter literar a fost susținută și de Andrei Șaguna, iar Iosif organizată în Alba Iulia, în rândurile membrilor acestui
Hodoș a subliniat în alocuțiunea sa necesitatea redactării
atât a foii literare, de altfel, considerată ca fiind extrem 18 Protocol despre a șasea adunare generală ce
Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura
15 Lista colectorilor Asociațiunii transilvane pentru Poporului Român a ținut la Alba Iulia în anul 1866, p. 9-10;
literatura română și cultura poporului român, în Transilvania, Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și
anul II, nr. 11, 1869, p. 131-132; Pamfil Matei, Asociațiunea în regulamente, p. 19-20.
lumina documentelor (1861-1950), p. 33. 19 Ștefan Pascu; Iosif Pervain (Coordonatori), George
16 Protocol despre a șasea adunare generală ce Bariț și contemporanii săi, volumul al II-lea, București, Editura
Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Minerva, 1975, p. 127.
Poporului Român a ținut la Alba Iulia în anul 1866, p. 8; Pamfil 20 Transilvania, anul 70, nr. 5-6, 1939, p. 331; Pamfil
Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950), p. 32; Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950), p.
Mircea Păcurariu, Cărturari sibieni de altădată, Sibiu, Editura 176.
Andreiană, 2015, p. 97-97. 21 Transilvania, anul XLII, nr 4 jubiliar, 1911, p. 386;
17 Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-
(1861-1950), p. 34. 1950).

Pag. 30