Page 31 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

acțiune ce urmau a fi puse în aplicare în viitor, susținerea Adunările generale anuale ale Asociațiunii au
prelegerilor, dar și alte demersuri pe care Comitetul central reprezentat forme eleocvente de educație pentru popor,
din Sibiu le considera ca fiind necesare și eficiente din multe dintre rezoluțiile adoptate fiind publicate mai apoi în
perspectiva atingerii scopului Astrei . paginile oficiosului Asociațiunii – revista Transilvania ,
8
12
Notăm și că o asemenea întrunire a Astrei avea care a apărut inițial în Brașov, apoi a fost mutat în Sibiu.
câteva puncte mai importante în derularea sa și anume: Dintr-un total de 83 de adunări generale, câte s-au
discursul președintelui instituției care deschidea astfel desfășurat între anii 1861-1947, trei dintre acestea, ca
lucrările pe comisii și secțiuni ale adunării, prezentarea o recunoaștere de care se bucura Alba Iulia în mentalul
unor prelegeri de interes general, prezentarea raportului colectiv al românilor din Transilvania, au avut loc în Alba
general cu privire la activitatea petrecută într-un interval de Iulia . Desfășurate în spațiul Austro-Ungariei, cu deosebire
13
un an zile de la precedenta întrunire, primirea, aclamarea în partea ungară a Imperiului, întrunirile generale ale elitei
și prezentarea noilor membri, nu în ultimul rând, din românești din Transilvania, iar din 1896 și ale românilor
timp în timp, în funcție de Statutele Asociațiunii aveau din Banat, erau realizate cu prudență și tact în perioada
loc alegeri ale președintelui și membrilor comitetului anterioară Unirii din 1918. Le putem recepta ca adunări
central al instituției . În acest sens, adunările generale, ale românilor și ca momente, desigur, mult așteptate an
9
dar și activitatea Asociațiunii și a despărțămintelor după an. Situația a fost oarecum diferită după anul 1918,
sale din Transilvania și Banat, a adunărilor sale ținutale cu desosebire începând din 1920 – acuma aceste întruniri
care aveau loc după modelul itinerant al Astrei în cadru ale intelectualității românești din Transilvania și Banat
agenturilor comunal-ținutale, mai târziu în cercurile înscriindu-se în noi coordonate ale relației angajate cu
culturale comunale ale despărțămintelor Asociațiunii erau instituțiile importante ale României Mari, dar și aflate
reglementate atât prin Statutele Asociațiunii, cât și prin într-o relație de competiție cu alte organisme și structuri
regulamentele instituției . Aflăm astfel, pornind, atât de culturale active în perioada interbelică în România
10
la izvoarele documentare, cât și de la bibliografia generală întregită. De altfel se impune aprecierea potrivit căreia
și specială a subiectului că, în fiecare an, Comitetul central trebuie spus că alta era situația Astrei după anul 1918 în
din Sibiu al instituției cultural-naționale a românilor din condițiile în care după aceast notabil moment activitatea
Transilvania proiecta, organiza și desfășura o adunare Asociațiunii s-a desfășurat în România Mare.
generală cu caracter ordinar, iar în situații dosebite puteau Conferențiarii și propagandiștii săi culturali tre-
fi organizate adunări generale cu caracter extraordinar. Au buind să explice poporului atât rostul, cât și identitatea
existat și două momente când, din considerente obiective Asociațiunii în România Mare, relațiile angajate, adeseori
(de exemplu epidemia de holeră din anul 1873 și între sinuoase, cu statul român și cu instituțiile care activau în
anii 1914-1919, din cauza războiului mondial) adunarea același domeniu de activitate exercitând un vast program
generală a membrilor nu a avut loc . concurențial . Astfel în 28-29 august 1866 s-a desfășurat
14
11
Adunarea generală a Asociațiunii în Alba Iulia. În urma
8 Pamfil Matei, „Asociațiunea transilvană pentru propunerilor insistente formulate de Axente Sever, în
literatura română și cultura poporului roman” (Astra) și rolul ei adunarile generale întrunite la Brașov, în anul 1862 și la
în cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, Abrud în anul 1865, Comitetul central a adoptat hotărârea
1986, p. 42.
9 Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate,
statute și regulamente, p. 17-18. 12 Ioan Holhoș, Locul și rolul revistei „Transilvania”
10 Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, în cultura românească, în Centenarul Revistei „Transilvania”,
statute și regulamente, p. 87-101; Gheorghe Preda, Activitatea Sibiu, Biblioteca „Astra” Sibiu, Institutul Poligrafic Sibiu, 1969,
„Astrei” în 25 de ani de la Unire (1918-1943), Sibiu, Editura p. 67; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 363-364;
Astrei, 1944, p. 152-158. Roxana Gabriela Nicola, Despărțămintele Astrei în comitatele
11 Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 93; Hunedoara și Zarand (1873-1918), p. 27-28; Dragoș L. Curelea;
Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861- Daniela Curelea, Considerații privitoare la cunoașterea presei
1950), p. 14-15. Menționăm că activitatea instituției nu a culturale care a circulat în Despărțămintele transilvane ale
încetat, pentru că membri din Comitetul central s-au întrunit Asociațiunii (ASTRA) între 1922-1948, în Virginia Popović;
frecvent sub conducerea lui Andrei Bârseanu și au adoptat Éva Toldi; Marina Puia Bădescu (Coordonatori/Editori), Studii
decizii care au fost puse în aplicare, dar mult mai dificil în culturale româno-maghiare/Romanian-Hungarian Intercultural
condițiile desfășurării Primului Război Mondial. De exemplu, Studies, volumul II, Novi-Sad/Novum Sadu/Filozofki Fakultet,
Școala Civilă de Fete a Astrei din Sibiu, care a fost tutelată de 2019, p. 127-148.
Astra între 1886-1919, nu și-a încetat activitatea, ci doar s-au 13 Pamfil Matei, Asociațiunea în lumina documentelor
înregistrat reduceri de salariu ale profesorilor care au activat în (1861-1950), p. 13, 35.
susnumita instituție școlară a Astrei. 14 Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 93.

Pag. 29