Page 28 - Morisena17_2020
P. 28

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020



        Securitatea  poporului,  care  le  va  găsi  o  complexă  i-au  succedat,  ca  explozia  unei  rachete,  dezvoltată  în
        utilitate spre subjugarea propriei minorităţi (căci iată,  trepte succesive de evoluţie.
        s-au  făcut  vinovaţi  de  trădare  de  ţară  şi  trebuiau  să   În  paralel  s-au  trezit,  conştiente  de  propriul
        ispăşească, prin politică culturală, şcolară, mediatică,  potenţial  asimilat  în  noua  democraţie,  şi  minorităţile.
        publicistică...)  şi  apoi,  mai  departe, spre edificarea  Cei mai conectaţi la tensiunea marilor prefaceri au fost
        şi  a  noilor  modele  ale  democraţiei  parlamentare  maghiarii, grupaţi masiv în propria Uniune democratică;
        româneşti.                                            la  fel  de  organizaţi  s-au  arătat  şi  germanii,  reuniţi  cu
              Cât despre podul de peste Nera, să fim sănătoşi  toţii în Forum.
        cu promisiunile electorale, să tot fie! Dar şi o speranţă:   Sârbii,  cum  spuneam,  s-au  mişcat  şi  ei;  în  27
        pe  lângă  clădirea  şcolii,  singura  supravieţuitoare  a  decembrie,  împreună  cu  domnul  Unipan  (pe  care-l
        vremurilor de altădată, în anii din urmă au prins viaţă  cunoşteam  bine,  copiii  noştri  mergeau  împreună  la
        acolo un centru cultural şi o tabără şcolară, cu program  şcoală), am pornit la părintele vicar (în Casa Domnului,
        de instruire multiculturală.                          la  cel  mai  înalt  prelat  al  Bisericii  ortodoxe  sârbe  din
                                                              România), cu gândul de a ne constitui într-o nouă Uniune
                                 *                            sârbească, ferită de-acum de îngerinţele propagandistice
              S-a întâmplat şi Decembrie 1989 de la Timişoara.  ale gazetarilor comunişti, grupaţi la redacţia publicaţiei
        A început şi în România marea schimbare. Sârbii s-au  „Banatske novine” (fosta „Pravda”).
        mişcat şi ei: în 20 decembrie fizicianul Veljko Unipan     Părintele  vicar  Markovici  ne-a  primit,  cam
        (fiu de preot, cu necazuri din partea fostei Securităţi) a  speriat,  ce-i  drept,  sugerându-ne…  să  mai  medităm
        salutat Revoluţia de la balconul Operei din Timişoara…  asupra  gândului  nostru  şi  să  revenim,  a  doua  zi. Aşa
              După căderea dictatorului comunist Ceauşescu,  am şi făcut. Am fost introduşi în reşedinţa oficială de
        peste  noapte,  Televiziunea  Română  (TVR)  s-a  trezit  la Palatul episcopal şi… surpriză: i-am aflat, reuniţi în
        că…  de  fapt  toţi  românii  l-au  urât  pe  Ceauşescu  bloc, pe toţi gazetarii redacţiei amintite, vociferând de-
        şi  întreaga  naţiune,  cu  mic  cu  mare,  s-ar  fi  ridicat  acum pe o cu totul altă partitură decât o făcuseră doar cu
        împotriva lui. Acum, la doar câteva ore după coşmarul  câteva zile în urmă.
        unei săptămâni de groază, între viaţă şi moarte de la      S-a constituit şi uniunea, s-a ales conducerea, cu o
        Timişoara, când oraşul trăia singur şi izolat în pragul  majoritate fermă din echipa de activişti, metamorfozaţi în
        propriei  apocalipse,  România  mediatică  a  fost  lovită  suporteri ai noii democraţii, în frunte cu propagandistul-
        brusc de-o amnezie.                                   şef  şi  poetul  de  serviciu  al  sistemului,  Gvozdenovici.
              Emisarii  Frontului  democratic  de  la  Timişoara  Peste  noapte,  secera  şi  ciocanul  au  devenit…  cruce
        de-acum degeaba se călcau pe picioare cu tot felul de  pravoslavnică! Cultul lui Ceauşescu a fost preschimbat
        gură-cască la revoluţie, aşteptând să le vină rândul pe  în  adularea  lui  Miloşevici;  comunismul  egalitarist  a
        culoarele TVR de la Bucureşti, ca să transmită mesajul  făcut loc cultului eroilor de la Kosovo şi sfinţilor de la
        către  ţară  al  noii  democraţii  de  la  Timişoara.  După  o  Muntele Athos… Au urmat şi alegerile… Gvozdenovici,
        regulă,  încetăţenită  prin  neregulă  şi  la  revoluţie,  n-au  veşnic deputat, 5 mandate la rând, adevărat Matusalem
        ajuns  nicicum  la  microfonul  Puterii  de  la  Bucureşti:  parlamentar, veşnic, de neclintit…şi înainte şi şi după…
        despre  Timişoara  se  vorbea  tot  mai  rar  şi  atunci  o  Adulaţie şi spaimă, deopotrivă, ca de la un satrap din
        făceau… tot bucureştenii.                             alte orizonturi istorice: „– Nu te pune cu el, că e de tot
              Buimăcit din coşmarul lui decembrie `89 s-a trezit  periculos !” – Măi, să fie?
        istoricul din mine, conştient de valoarea excepţională a   Normal  că  am  revenit  de  îndată  la  ceea  ce  mă
        acelor zile de la Timişoara şi de marele pericol ca tot ce  pricep mai bine, la ştiinţă şi cercetare. Cu timpul, s-au
        a fost mai frumos în Victoria revoluţiei noastre să ne fie  dechis arhivele cele adevărate, s-a condamnat, oficial,
        confiscat de malaxorul noii propagande ce prindea viaţă  comunismul… În arhivele Securităţii, –  peste ce dau?
        după  exersatele  vechi  şabloane  comuniste.  Şi  aşa  s-a  Cel mai zelos informator al sârbilor, vicarul Markovici,
        închegat şi prima carte de mărturii despre săptămâna de  de  peste  40  de  ani  îi  raporta  pe  credincioşii  lui  la
        foc de la Timişoara , cu emulaţia fără egal de la Reşedinţa  Securitate. Mai caut un pic, la Belgrad, – şi ce găsesc?
                         33
        episcopului Tokes, cu izbucnirea de neoprit „– Libertate  Tatăl  vicarului  nostru  era,  din  anul  1947,  activist  din
        pentru Tokes!” –,  „– Libertate pentru România !”, „–  Clisura Dunării  pentru secesiunea acesteia şi alipirea
                                                                            34
        Jos Ceauşescu!, – Jos Comunismul!” şi momentele care
                                                                   34 Este vorba despre o fâşie pe malul stâng al Dunării,
              33 Miodrag Milin, Timişoara, 15 – 21 Decembrie `89,  între satele Socol și Moldova Veche, vreo 7-8 localităţi rurale cu
        Timişoara, Tipografia „Banatul”, 1990, 121 pag.       populaţie preponderent sârbească, aproximativ 5.000-6.000 de


        Pag. 26
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33