Page 27 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Siguranţei de la Oraviţa. În aceeaşi vreme Svetomir erau desemnaţi, de către structura din Biserica Albă, fraţii
Radosavlievici era agitatorul-şef al comuniştilor români Radosavlievici, cumnaţii Vuletici şi alţii asemenea. 29
din plasa Moldova Nouă şi totodată activist de frunte al Congresul n-a izbutit; aşa că de-acum ajutorul
Consiliului (...) secesionist de la Biserica Albă. „frăţesc” dat comuniştilor români pentru „democratizarea”
La un moment dat se pare că nu era important că propriei ţări se va limita la intervenţiile de consiliere
aveam de a face cu România ori Iugoslavia; important date de OZNA prin Ambasada de la Bucureşti (pentru
era doar că pe teren legea o făcea OZNA – şi într-o parte înlăturarea protopopului Costici şi a oamenilor săi de la
şi în cealaltă (ca şi „consilieri” ai comuniştilor români, în Timişoara şi apoi pentru desemnarea candidatului sârb
lupta lor pentru putere). dr. Miloş Todorov la alegerile din noiembrie 1946) sau
Deci, ca şef al Siguranţei de la Oraviţa, Zoran prin echipele de asasini şi „isprăvile” lor macabre.
Vuletici a dat o hotărâtoare mână de sprijin cumnaţilor Între timp s-a stabilizat şi frontiera româno-
săi, fraţii Radosavlievici în „capturarea” asasinului iugoslavă, „consilierii” de la Biserica Albă au rămas
„de serviciu” Stoicovici. Prin vara lui 1946 împreună fără de ocupaţie, s-a închis în cele din urmă şi lagărul
au pus la cale o macabră „reconstituire” a crimei din de teroare asupra germanilor bănăţeni de la Mariolana-
august 1944, în care acelui nefericit nu i s-a permis nici Plandište pe care-l păzeau cu străşnicie „voluntarii“
30
să vorbească, fiind purtat, batjocorit şi insultat de masa din Clisură... Au pornit apoi să curgă de la Biserica
asmuţită împotriva lui, prin satele de la Dunăre, până ce, Albă spre Belgrad şi Novi Sad cereri de ajutor social,
la urmă, l-au ucis bestial. Înclinăm să punem acest oribil de invaliditate, de urmaşi ai celor căzuţi, de burse
asasinat „în numele revoluţiei” în legătură cu înscenarea şcolare... Statul comunist de la Belgrad nu s-a lăsat prea
juridică de la Belgrad, din aceeaşi vară, şi apoi asasinarea impresionat de doleanţele conaţionalilor şi i-a invitat
misterioasă a conducătorului rezistenţei cetnicilor din să plece pe la casele lor, preferând ajutorul „frăţesc“ şi
Serbia, generalul Draja Mihailovici. În condiţii la fel „tovărăşesc“ în folosul comuniştilor români decât cel
de misterioase au pierit, în acelaşi an, militantul cetnic interminabil, pentru conaţionalii de toate categoriile, la
Nemania Costici, fiul protopopului Slobodan Costici ananghie. Petru Groza vine în vizită la Belgrad, în iunie
26
din Timişoara şi simpatizantul acestora de la Bucureşti, 1947; Tito este apoi primit cu ovaţii la Timişoara unde
Petar Pantovici . închide definitiv acest subiect, cu deviza că... „Locul
27
Dezavuaţi ca insuficient de „combativi” pentru sârbilor este în primele rânduri ale democraţiei populare
Consiliul (...) de la Biserica Albă, cei din straja populară din România!“. Urmează, la Bucureşti, tratatul de
31
de prin satele din Clisură s-au adaptat situaţiei şi vor adera, prietenie veşnică româno-iugoslav ... dar acesta nici n-a
32
în masă, la Frontul antifascist slav de inspiraţie comunistă apucat să fi fost ratificat, că apele politice s-au învolburat
şi pro-sovietică. Însă şi FAS cu sediul la Timişoara a prins curând şi rău de tot...
viaţă tot din iniţiativa aceleiaşi OZNA şi a maiorului „Ucenicii” de la OZNA din Biserica Albă rămaşi
acesteia Duşan Iovanovici. Ca lucrurile să se lege mai fără de ocupaţie au fost preluaţi apoi, instruiţi gata, de
bine, aceiaşi oameni (care în prealabil fuseseră în vizită
„de lucru” la Belgrad la înalţi demnitari de la Externele 29 Ca fapt divers, o dispută aprigă s-a încins apoi între cei
iugoslave) au fost consiliaţi să pregătească un congres din Belobreşca şi cei din Socol, primii contestând desemnarea
pentru „democratizarea României”. O altă „mână de pentru congres a unei tinere din Socol. Care nu se arăta a fi în
ajutor” cu iz secesionist, oprită în ceasul al doisprezecelea ochii lor la înălţimea „aşteptărilor politice”. Orice ar fi fost să fie,
de intervenţia perspicace a premierului român dr. Petru Belobreşca trebuia singură să rămână „fala Clisurii”.
Groza pe lângă emisarii sovietici din Comisia aliată de la 30 O evocare cutremurătoare a pătimirii etnicilor
Bucureşti . La acest congres – fantomă printre delegaţi germani în lagărele postbelice iugoslave, la Robert Hammerstiel,
28
O ikonama i pacovima. Jedno banatsko detinjstvo 1939-1949/
26 Răpit, spun martorii, în stil mafiot, cu o maşină neagră Despre icoane şi şobolani. O copilărie bănăţeană 1939-1949,
venită de la Oraviţa... Vârşeţ, 2003.
27 Despre destinul tragic al acestui fruntaş al coloniei 31 Pe frontispiciul jurnalului sârbesc din România
iugoslave de altă dată de la Bucureşti, vezi pe larg, M. Milin, „O „Правда” stătea butada lui Tito de la Timişoara (din 12 decembrie
poveste sumbră româno – sârbă de război”, în Sârbii din România 1947): „Ja желим да Срби одавде буду у првим редовима
în secolul XX, Editor Miodrag Milin, Editura Argonaut, Cluj- у изграђивању народне демократије у Румунији!“ /„Eu
Napoca, 2012, 23-35. doresc ca sârbii de aici să fie în primele rânduri în construirea
28 Miodrag Milin, Andrei Milin, Sârbii din România şi democraţiei populare din România!”.
relaţiile româno – iugoslave..., Doc. 8, Timişoara, 3 mai 1945, 32 Textul tratatului de prietenie, colaborare şi ajutor
78-79. ( Înştiinţare FAS, adnotată de primarul Timişoarei Traian reciproc dintre România şi Iugoslavia, Bucureşti, 19 decembrie
Novac, consemnând intervenţia dr.-ului P. Groza ptr. oprirea 1947, în M. Milin, A. Milin, Sârbii din România şi relaţiile
congresului). româno-iugoslave...,163-165.

Pag. 25