Page 25 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

iar femeia, rănită şi ea, a fost dusă la Moldova Nouă, la dezertorilor“ [„zabušanti“] de prin sate, o formulă
spital, sub escortă. Despotovici a încercat tot posibilul mai revoluţionară de implicare a „voluntarilor” a fost
pentru a-şi elibera camarada; s-a înţeles cu jandarmii concentrarea acestora, pe liste, în aşa-numitul Consiliu
pentru o sumă de bani. A luat apoi legătură cu un al voluntarilor slavi din Clisura bănăţeană, reunit la 11
consătean, angrosist şi om cu stare, Slavco Stoicovici. decembrie 1944 la Biserica Albă.
Şi acesta simpatiza cu cauza, însă opţiunile sale erau După informaţii abia de curând accesibile putem
pro-monarhice. În urma discuţiei negustorul s-a oferit deduce că organizarea structurii amintite s-a făcut pe
să acopere jumătate din suma solicitată, restul căzând baze militare, cu sediul în Comenduirea unităţii (implicit
în sarcina comuniştilor. Disperat şi fără de soluţie, şi a OZNA) şi angajarea factorilor locali, de prin satele
Despotovici l-a ameninţat pe Stoicovici, cu revolverul bănăţene ale Clisurii. Arătam în altă parte că era în
armat, să dea toţi banii. A intervenit o dispută mai toi în acele zile o intensă campanie propagandistică
aprigă, Stoicovici smulgându-i arma şi rănindu-l grav. iugoslavă, de capacitare a Omului de la Kremlin, pentru
Fapta s-a petrecut în preajma gospodăriei familiei consimţământul la materializarea unor determinate
19
Radosavlievici, de la marginea satului. De faţă erau intenţii anexioniste, inclusiv în Banat.
şi fraţii Radosavlievici, Nikola, mai în vârstă, infirm Deci, în timp ce fruntaşii iugoslavi Hebrang şi
(cocoşat) şi Svetomir, tânăr mecanic şi aderent de Kardelj se întreţineau inclusiv pe teme româneşti la
15
asemenea al partizanilor comunişti. Stoicovici s-a Moscova cu Stalin, în teren lucrurile s-au pornit prin
predat de îndată la Pichet, relatând propria-i versiune operaţiunea poliţiei secrete din cadrul armatei iugoslave:
s-au convocat „voluntarii Clisurii”, s-au redactat îngrijit
a faptelor. Fraţii Radosavlievici l-au adăpostit pe liste cu oameni de încredere de-ai locului, în frunte fiind
rănit, care avea dureri atroce şi cerea să-i fie curmate propulsat un „om greu”, Bogdan Despotovici, fratele
suferinţele, să nu cadă viu pe mâna jandarmilor. Se pare continuator, asociat cu mitul recent, al jertfei comuniste
că fratele mai în vârstă a preluat asupra sa cumplita de la Belobreşca.
povară a omorului, dând apoi zvon prin sat că eroul Că oamenii de la Biserica Albă nu erau suficient
comunist ar fi fost asasinat de cetnikul Stoicovici. Ca de pregătiţi pentru ceea ce-şi puseseră în gând ne-o arată
16
să dispară orice dubiu şi să împiedice cercetările asupra însă derularea faptelor.
cadavrului, mortul a fost împins de cei doi într-o groapă Pe lângă sediu Consiliul voluntarilor... a lăsat
cu var nestins. Spectrul morţii s-a abătut şi asupra celei urmaşilor şi un fond de arhivă, cu un registru de peste
din urmă victime a incidentului nocturn de la Dunăre: 500 de acte emise, pe parcursul a mai bine de doi ani
partizana rănită a fost ridicată de la spital de „pedanta“ (iarna 1944-primăvara 1947). Acum apare cu adevărat
poliţie germană de frontieră şi executată la Biserica improvizaţia, rod al neştiinţei haotice şi inculturii
Albă, cu doar câteva zile înainte de eliberare. 17 militante, fuzionată într-un trist crochiu de statalitate cu
Trec alte câteva săptămâni; s-au retras germanii, au iz folcloric, „de Belobreşca”. Deducem din primele acte
venit ruşii, partizanii umblau în voie prin satele Clisurii: a că acest Consiliu (...) îşi asuma un rol central, de Consiliu
fost asasinat jandarmul Ion Babu, cel implicat la Belobreşca, de eliberare naţională şi alipire a Clisurii la Iugoslavia
era căutat peste tot prin Banat şi de negăsit Stoicovici democrată şi federativă. Apoi, luăm act şi de prezenţa unui
contrabandistul, colaboraţionistul şi „asasinul cetnic“. 18 sigiliu al Consiliului (...) cu însemnele statalităţii iugoslave
În urma episodului nefericit şi cam la voia (steaua roşie). Pe măsură ce timpul trecea şi entuziasmul
întâmplării, cu straja populară a „chiulangiilor şi „unionist” al foştilor „voluntari” păleşte: documentele apoi
spun că nu mai avem de-a face cu o părticică de Iugoslavie,
15 Era un autodidact cu o remarcabilă inteligenţă intuitivă ci Clisura bănăţeană este, totuşi, România.
şi o devoratoare ambiţie de afirmare în faţa propriilor conaţionali Ce mai caută atunci în Iugoslavia „consilierii”
şi consăteni. O caractertistică frecvent întâlnită la oamenii din inventaţi de OZNA şi rămaşi fără de „obiectul muncii”?
Clisură, foşti grăniceri ai Imperiului de altădată, acum în uitare Ei se joacă în continuare de-a reprezentanţii „nu ştiu
şi pauperizaţi. Cei din Belobreşca se considerau pe sine „fala
Clisurii” şi trăiau aceste frustrări cu şi mai mare intensitate. cui”, coborând întreaga prestaţie la nivelul scandalului
16 Cetnicii, partizanii iugoslavi pro-monarhici, reprimaţi sătesc. Ţin şedinţe „incendiare”, mimând de-acum
de OZNA. revoluţia, cu actori de prim plan din satul de pomină:
17 Detaliile relatării sunt după „Însemnările...” lui Boja Nicola Radosavlievici, fără să fie investit în vreo calitate
(Bojidar) Stanoevici, în A. Milin, M. Milin, Ţ. Mihailov, Sârbii oficială, dar omniprezent la Biserica Albă, ca om „de
din România în vremea Comunismului..., 43-45. casă” şi consătean de-al lui Bogdan Despotovici (şi
18 Petre Ţurlea, Românii din Serbia 1940-1944, Editura parte componentă, vie şi întunecată, a legendei Clisurii),
Ştiinţifică, Bucureşti, 2012, 137+139. O relatare foarte sugestivă
a haosului politic din Clisura, în octombrie 1944. 19 A. Milin, M. Milin, Ţ. Mihailov, op. cit., 307-308.

Pag. 23