Page 21 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

În luna martie 1930, revista regională anterior vedere sprijinirea materială, dar și culturală a demersurilor
menționată nota în rubrica dedicată, Cronica Astrei, despre de reactivare postbelică a despărțămintelor Astrei din
conferințele prezentate în fața publicului constănțean de Transilvania și Banat, a înființării unor noi despărțăminte
către comandorul de marină Aurel Negulescu, remarcat și ale instituției și în alte provincii ale României Mari, a
sub pseudonimul Moș Delamare . Conducerea Regionalei edificării bibliotecilor pentru popor, cu fond de carte și
31
„Astra Dobrogenă” a proiectat în ședința Comitetului său periodice, cu sală specifică de lectură și bibliotecar în
regional de conducere să deruleze, pentru finalul lunii martie cadrul unităților militare, a organizării prelegerilor pentru
1930, un Bal național în clădirea Cercului Militar, în vederea soldați, respectiv, a conferințelor susținute pentru ofițerii
premierii a celor mai bune costume specifice portului din aceste unități militare române.
regional dobrogean, dar și a celui național românesc .
32
În încheierea studiului de față mai remarcăm și că
pe listele membrilor Asociaţiunii, publicate constant în Operațiunile militare...
revista Transilvania, în prima parte a anului 1930 figurau
alți 65 ofiţeri, dar care nu se regăseau pe listele membrilor (continuare din pag. 5)
vreunui despărţământ central judeţean al Astrei . Multe adepţi ai lui Tito. De altfel, elocvente în acest sens sunt
33
dintre prelegerile pentru popor și conferințe destinate şi declaraţiile românilor refugiaţi din Banatul iugoslav,
intelectualilor au fost expuse de ofițeri sub egida programului
Nevoia de a avea oștire. Prin acest demers s-a urmărit, cu datorită persecuţiilor săvârşite de partizanii sârbi asupra
10
deosebire, schimbarea percepției și a atitudinii generale lor . Însă acţiunile iredentei sârbe din Banat vor fi tratate
a populației românești față de instituția militară și rostul ca o altă faţetă a activităţii organizaţiilor minorităţii sârbe
din zonă.
serviciului militar obligatoriu. De asemenea, apreciem și că
acest program comun s-a integrat în mod firesc în pledoaria Operaţiunile militare desfăşurate în Banat au
pentru unirea sufletească a poporului român, care trebuia să determinat întreruperea, în mare măsură, a lucrărilor
completeze, respectiv să consolideze actul politic definitoriu agricole, fapt ce a influenţat, în mod negativ, aprovizionarea
de la 1 decembrie 1918, care a consacrat România Mare. populaţiei şi, implicit, starea de sănătate a acesteia.
În concluzii menționăm că în decadele I-II ale Bibliografie
secolului al XX-lea a existat o fructuoasă colaborare
interinstituțională între ASTRA și Armata României 1. Luncan, Ioan, Activitatea forţelor progresiste
Mari, care poate fi observată atât în Transilvania, dar şi democratice din Banat în frunte cu P.C.R. pentru
și în Regionalele Astra din Basarabia și din Dobrogea înfăptuirea transformărilor revoluţionar-democratice în
perioada august 1944-decembrie 1947, în ,,Studii de isto-
după anul 1923, respectiv începând din anul 1927.
Colaborarea cultrală dintre cele două instituții a avut în ria Banatului”, Timişoara, VI-VII, 1978-1979, p. 230.
2. Luncan, Ioan, Contribuţia oamenilor muncii din
Matei, „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română Banat la reconstrucţia economică a ţării, la susţinerea
și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în cultura războiului antihitlerist, la democratizarea aparatului de
națională, p. 88; Lavinia Gheorghe, Astra Dobrogeană – punte stat şi a vieţii publice, în ,,Studii de istoria Banatului”,
de legătură între români, p. 641; Dragoș L. Curelea, Daniela Timişoara, XI, 1985, pp. 203-204, 206, 209.
Curelea, Contribuții cu privire la constituirea și activitatea 3. Marin, William; Luncan, Ioan, Două secole de
cultural-națională a Regionalei „Astra Dobrogeană” între luptă revoluţionară în sud-vestul României (1733-1948),
1927-1935 (II), p. 23-24. Timişoara, Editura Facla, 1984.
31 Cronica Astrei, în Astra Dobrogeană, anul II, nr. 1, 4. Rusnac, Mircea, Confruntări politice şi electorale
martie 1930, p. 24-26. în judeţele bănăţene în anul 1946, în ,,Banatica”, Reşiţa,
32 Gheorghe Preda, Activitatea „Astrei” în 25 ani de
la Unire (1918-1943), p. 133-134; Lavinia Gheorghe, Astra 14, 1996, pp. 395-396.
Dobrogeană – punte de legătură între români, p. 643. 5. Serviciul Judeţean Caraş-Severin (Caransebeş) al
33 Transilvania, anul LII, nr. 7-8, 1921 p. 668-670; Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Caraş.
Buletinul Despărţământului judeţean Sibiu al „Asociaţiunii” 6. Şerban, Ion, Aspecte din lupta muncitorilor
(„Astra”), Sibiu, Tipografia Cavaleriei, 1930, p. 119-124; Valer reşiţeni împotriva regimului antonescian (1940-1944), în
Moga, „Astra” în relațiile interinstituționale ale României, ,,Banatica”, Reşiţa, 1, 1971, pp. 345-346.
p. 240. Despărțământul sibian al Astrei s-a remarcat printr-o
bună colaborare cu Corpul VII Armată Teritorial Sibiu. Printre
demersurile culturale comune semnalăm: conferințele pentru 10 Serviciul Judeţean Caraş-Severin (Caransebeş) al
intelectuali și prelegerile pentru popor având caracter cultural, Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Caraş, d. 5/1945,
economic, sanitar, moral-religios, dar și de specialitate militară. f. 1-4.

Pag. 19