Page 24 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

cel mai important al Armatei sârbe, după 13 noiembrie, De fapt, cine sunt aceşti actori primi şi cum
când au intrat în vigoare prevederile Armistiţiului de la au ajuns ei pe scena aceasta extrem de „mişcătoare“
Belgrad, care instituia administraţia provizorie sârbească a istoriei noastre recente? Ei sunt mai degrabă nişte
în sudul Ungariei de atunci (Voivodina şi Banatul). 6 rătăciţi, debusolaţi pe căile istoriei. Pe lângă prezenţa
De data aceasta „străjerii“, avizaţi şi de PCR, se sporadică a profesorului Gavrilovici, militant antifascist
afişau însă şi cu simboluri iugoslave pe caschetă (steaua de-adevăratelea, dar şi un nostalgic al strajelor sârbeşti
roşie), cu ecusoane de umăr gravate cu litere chirilice şi de altă-dată, apare ca o interfaţă constantă în „zonele
cu mare dispreţ faţă de autorităţile „semi-fasciste” rămase fierbinţi“ figura învăţătorului-contractual iugoslav
12
de la Antonescu. Iar îndrumările le căutau şi primeau de (cândva în post, la Divici, pe Clisura) Miloš Šaletić.
la Biserica Albă şi omul lor de acolo, care le „garanta” În toiul recrutărilor şi instruirii politice de la
protecţia din partea armatei iugoslave, profesorul Biserica Albă, îl aflăm pe Miloš Šaletić în calitatea de
Gavrilovici şi apropiaţii săi. 7 comandant al oraşului. Peste câteva luni, din biroul său de
Curând apar noi fapte şi personaje, emblematice delegat al Regiunii militare Voivodina pe lângă Comisia
acestui capăt de ţară dar şi sfârşit de lume, aşezată şi aliată de control de la Timişoara, acelaşi Šaletić va
rânduită cândva, cu multă chibzuială şi înţelepciune. Sunt supraveghea (ori îndruma) pregătirile exaltaţilor activişti
prime semne adevărate că, iată, se prăbuşeşte o lume şi în sârbi pentru congresul de „democratizare a României“. 13
loc se aşează o grotescă improvizaţie. Deocamdată însă, revenim la Biserica Albă. Šaletić
este aici comandantul militar în exerciţiu; comandantul
* OZNA este (maiorul?) Slobodan Paulievici; iar şeful
Dacă la Timişoara prindeau viaţă „fronturi“ panslave de partid iugoslav (comisarul politic) Zoran Vuletici,
şi antifasciste, de inspiraţie mai degrabă sovietică, în voluntar de frunte la partizani, originar din Socol.
8
Clisură Tito şi oamenii lui trec de-a dreptul la fapte: pe Avem deci oameni de pe la Moldova Veche, din
10 şi 11 decembrie 1944 au loc două consfătuiri, regizate Socol, Divici; dar nucleul „fierbinte“ al Clisurei îl vor
de OZNA, la Biserica Albă. Prima , după metodologia constitui, de acum înainte, cei de la Belobreşca. Şi aici,
9
10
orchestrărilor de masă, era cea pregătitoare, a Consiliului ca să fim mai convingători, trebuie să spunem o poveste,
provizoriu al sârbilor voluntari din Clisura pentru lupta tristă şi chiar tragică , ca mai toate cele despre război.
14
antifascistă (şi, în fapt, alipirea la Iugoslavia comunistă). Pomeneam de activitatea în regiune a unor
Următoarea trebuia să fie desemnarea, propriu-zisă, a subunităţi de partizani, cu incursiuni sporadice şi pe
respectivului consiliu de alipire. Aceiaşi oameni, de malul românesc al fluviului, având puncte de sprijin
două ori, rezoluţiile culese la aceeaşi maşină de scris, cu în satele sârbeşti. Unul era în satul Belobreşca, unde
aceleaşi minore greşeli şi neconcordanţe, repetate. 11
acţiona în clandestinitate un comunist, fost student
6 D. Njegovan, M. Milin, Voivodina şi Banatul la 1918, belgrădean de-al locului, Jarco Despotovici. Cu vreo
în Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni două săptămâni înainte de 23 august 1944, o asemenea
transfrontaliere, Coordonator Victor Neumann, Ediţia a II-a, grupă, înfiltrată de pe malul sârbesc, a fost surprinsă şi
revăzută şi adăugită, Editura Academiei Române, Bucureşti, anihilată de jandarmii de la pichet, din Belobreşca. Au
2016, 543-558. fost capturaţi doi: bărbatul, rănit, a fost ucis în bătaie;
7 Inutil de adăugat că, după „pogromul” jandarmilor din
noaptea de Sf. Sava, s-a terminat şi cu „straja” de la Moldova de expert în producerea lor.
Veche şi cu prezenţa profesorului Gavrilovici în România. 12 În baza Convenţiei şcolare româno-iugoslave pentru
8 Vezi „Însemnările despre FAS şi UACDSR” de Bojidar învăţământul minoritar, din 1934, s-a convenit trimiterea de
Stanoevici, în Andrei Milin, Miodrag Milin, Ţvetco Mihailov, învăţători contractuali iugoslavi în şcolile sârbeşti din România
Sârbii din România în vremea Comunismului, Timişoara, 2011, şi viceversa, în Iugoslavia. Sistemul acesta, destul de eficient
45 şi urm. pentru perpetuarea educaţiei şi culturii în limbile minorităţilor
9 OZNA, Odbor za zaštitu naroda/ Consiliul securităţii a funcţionat, formal, până la reforma învăţământului din 1948.
poporului, Securitatea lui Tito. Vezi subiectul pe larg într-o [Obs. M. M.].
excelentă monografie, Kosta Nikolić, OZNA – mač revolucije/ 13 Congresul acesta, preconizat a se deschide la 8 mai
OZNA – spada revoluţiei, Beograd, 2013. 1945, în sala Manej a Cazarmei „Transilvania” din Timişoara,
10 Arhivele Serbiei, Beograd, Fond Odbor Slovena a fost stopat, existând (nu întâmplător!) bănuieli despre o
dobrovoljaca Banatske Klisure/Consiliul slavilor voluntari din propagandă iugoslavă mascată privind alipirea Banatului. Vezi
Clisura Dunării, Dj-125/ 1944, doc. 1 şi 2. detalii la M. Milin şi A. Milin, Sârbii din România şi relaţiile
11 La anexele 1 şi 2 membrii comitetelor de iniţiativă şi româno-iugoslave..., 45-52.
ai celui permanent sunt aceiaşi, cu nume repetate. Dintre toate 14 Subiectul a fost prelucrat literar de către Dumitru Radu
documentele emanate de respectivul consiliu, primele două sunt, Popescu, în nuvela Duios Anastasia trecea. Tema s-a bucurat şi
de departe, mai elaborate birocratic decât restul, vădind o mână de o abordare cinematografică.

Pag. 22