Page 19 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

„Astra Dobrogeană” s-a angajat, în acest fel, să sprijine amintea în respectiva dare de seamă despre înființarea
financiar, dar și cu donații în fond de carte, elevii merituoși unui cor regional format din 85 persoane calificate, a unei
care proveneau din zonă . orcheste județene care a avut 35 persoane angajate, a unei
16
Comandantul Jandarmeriei din România a arătat, secții de teatru și a uneia de sport, igienă și educație fizică,
în discursul pe care l-a avut cu acest prilej, că satele și ambele având 155 membri, respectiv constituirea în spațiul
comunele românești din Transilvania, în urma acțiunii județelor din regiune a 47 de cercuri culturale comunale,
constante a Astrei, nu au avut decât de câștigat ca educație, care activau ca substructuri locale ale Regionalei, după
emancipare, construcții de utilitate publică, monumente, modelul oferit de Astra în Transilvania .
20
cassine, școli etc. Înaltul ofițer a efectuat o paralelă între Din punct de vedere organizatoric, Regionala
situația care exista atunci în Transilvania și situația mai „Astra Dobrogeană” a avut trei componente structural-
mult decât îngrijorătoare care exista în satul dobrogean, ierarhizate: Regionala (condusă de generalul I.
cu deosebire în mediul rural din Cadrilaterul încorporat la Vlădescu), Despărțământului central județean Constanța
România în anul 1913. În acest sens, generalul I. Vlădescu (a fost ales juristul Nicolae Papadat), iar avocatul Bucur
a invitat intelectualitatea din spațiul dobrogean, dar și Constantinescu a fost ales la conducerea despărțământului
elementul ofițeresc să se implice în mod esențial într-o organizat în plasa administrativ-teritorială Constanța
Regională a Astrei care să contribuie la emanciparea (despărțământ orășenesc) . În condițiile în care avocatul B.
21
românilor din acest spațiu, dar nu numai a lor . Constantinescu și-a declinat competența, cum am observat
17
„Construcţia la Constanţa a unei case denumită anterior, în fruntea Despărțământului din Constanța a fost
«casa Astrei Dobrogene» este o mare necesitate. Ea ar ales medicul P. Stoenescu . Conducerea Despărțământului
22
trebui să aibă sală de cinematograf, muzeu, bibliotecă, central județean Constanța în colaborare cu Regionala și
săli de sfat şi lectură. În ziua «Astrei Dobrogene», Comitetul regional al acesteia a acordat sume în vederea
care este Sfinţii Constantin şi Elena, se va sărbători la premierii concursurilor literare și de educație plastică
Constanţa şi în toate satele cu cea mai mare pompă. la care au participat elevii talentați din liceele aflate în
«Astra» va premia cele mai frumoase costume femeieşti, Constanța (3.000 lei), iar pentru concursul de colinde
satul care va avea cele mai multe războaie de ţesut. organizat în decembrie 1927 au fost alocați 5.000 lei,
Şezătorile vor fi de două feluri: cultural-artistice şi respectiv pentru premierea activităților organizate cu
strămoşeşti: lucru de mână şi povestiri” . prilejul Unirii Principatelor Române în 24 ianuarie 1928
18
În mai 1928 în rândurile unui raport înaintat pe erau alocați alți 2.000 lei .
23
adresa Comitetului central al Astrei, generalul I. Vlădescu Cu prilejul festivităților care au fost organizate în
menționa organizarea a trei reprezentații teatrale, două 10 mai 1928, în Cazinoul din Constanța s-a desfășurat
festivaluri regionale în Constanța, două concerte în aceeași un festival la care generalul Traian Moșoiu a cuvântat
localitate, 97 de întruniri în satele și orașele din provincie publicului local despre opera culturală și națională
în care s-au prezentat publicului local prelegeri de interes realizată de Regele Ferdinand I. Tot în anul 1928,
pentru popor și conferințe tematice pentru intelectuali, cum menționăm și activitatea maiorului M. Dumitrașcu, care,
ar fi: scopul Astrei, igiena personală, economisirea banilor, în 18 martie același an, a participat, ca reprezentant delegat
problemele testamentare, educația adulților, aviația, scopul
cinematografiei și noua artă: filmul . De asemenea, mai 20 Horia Petra Petrescu], „Astra” în anii de după război
19
(1918-1928), p. 68; Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare,
16 Lavinia Gheorghe, Astra Dobrogeană – punte de activitate, statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 26.
legătură între români, p. 630-631; Adriana Gheorghie, Astra 21 [Horia Petra Petrescu], „Astra” în anii de după război
Dobrogeană – focar civilizator al spațiului dintre Dunăre și (1918-1928), p. 68; Gheorghe Preda, Activitatea Astrei în 25 ani
Mare, în Conferințele Bibliotecii„Astra” din Sibiu, nr. 148/2011, de la Unire, p. 133.
p. 154-158. 22 Pamfil Matei, „Asociațiunea Transilvană pentru
17 Transilvania, anul 58, nr. 10-11, 1927, p. 406; Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și
18 Astra dobrogeană, anul I, nr. 3-4, septembrie Rolul ei în cultura națională, p. 81-89; Lavinia Gheorghe, Astra
1929, p. 5. Dobrogeană – punte de legătură între români, p. 637, 640.
19 Lavinia Gheorghe, Astra Dobrogeană – punte de Dincolo de organizarea substructurilor comunale, au avut loc
legătură între români, p. 630-631. În conformitate cu Statutele activități organizate pentru ostași, profesori, muncitori, după
Asociațiunii din anul 1925 și cu Regulamentele adoptate în cum urmează: pentru militari (ofițeri, subofițeri, gradați, teriști)
același an, prelegerile erau expuse de conferențiarii Astrei în în fiecare duminică la Casa Armatei din localitatea reședință
comunitățile din mediul rural, sau în mediile muncitorești, iar a județului și Regionalei. Pentru locuitorii din zonele imediat
conferințele, de regulă, aveau ca destinatari intelectualii din limitrofe Constanței, în fiecare zi a săptămânii, în toate cele șase
comunitățile urbane, fiind susținute în general de protopopi, suburbii ale orașului anterior menționat.
ofițeri superiori sau profesori secundar sau/și universitari. 23 Transilvania, anul 59, nr. 12, 1928, p. 1001-1005.

Pag. 17