Page 18 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Transilvania, mai nota și că 27 ofițeri din Regimentul nr. sus, iar activitatea sa a fost, cel puțin în perioada 1927-
28 Infanterie din Ismail s-au abonat individual la revista 1930, sprijinită financiar constant de autoritatea publică
menționată mai sus. Totodată, mai era amintit demersul de locală, prin intermediul instituției Primăriei .
13
constituire a unor biblioteci pentru popor, atât în Cetatea Rolul definitoriu în această întreprindere național-
Albă, cât și în Ismail . În perioada Sărbătorilor de Rusalii culturală l-a avut generalul menționat mai sus, care la data
9
din 1925, o delegație a Centralei Astrei din Sibiu a vizitat respectivă a invitat reprezentanții elitei românești (laici,
Basarabia, sub conducerea președintelui Vasile Goldiș, la clerici, ofițeri, jurnaliști, preoți-parohi, învățători) din
invitația Arhiepiscopului Iurie Grosu al Chișinăului . această provincie la Cercul Militar din localitate pentru
10
Cu privire la demersurile constitutive din 5 mai a le solicita concursul în vederea înființării structurii
14
1927 desfășurate în Constanța, la Cercul Militar, care au regionale a Asociațiunii Transilvane . În aceeași zi, a
condus la înființarea Regionalei„Astra Dobrogeană” și a fost luată hotărârea înființării Despărțământului central
15
Despărțământului central județean Constanța, notăm că județean Constanța al Astrei . În alocuțiunea inaugurală a
au avut loc din inițiativa generalului Ion Vlădescu și acestei Regionale a Astrei, înaltul ofițer român a evidențiat
11
cu acordul președintelui Astrei din acea perioadă, Vasile în fața publicului participant care au fost realizările și
Goldiș. Istoriografia acestei Regionale cultural-naționale contribuțiile Astrei la construcția națiunii române, cu
de la malul Mării Negre menționează începutul lunii mai a deosebire în Transilvania și Banat, remarcând că toate
acestea pot fi transpuse în timp și în provincia dintre
anului 1927 ca un moment esențial în procesul de extindere Dunăre și Mare, vizând obiective de pedagogie socială,
a Astrei și în spațiul Dobrogei . De altfel, Regionala, cu educație a adulților și recuperare a decalajelor sociale și
12
sediul în Constanța, a avut sediul său central în imediata culturale care se înregistrau în acest teritoriu. Regionala
apropiere a Ateneului popular „Înfrățirea”, în clădirea
Școlii primare nr. 7 Mixtă din localitatea menționată mai 13 S.J.S.A.N., Fond „Astra”, doc. nr. 2782/1927, (Anexa
nr. IX); Ibidem, loc. cit., doc. nr. 2792/1927, f. 6 (Anexa nr. IX);
1925, p. 339; Paul Abrudan, Colaborarea dintre Astra și unitățile Ibidem, loc. cit., doc. nr. 2812/1929 (Anexele VIII-IX); Ibidem,
militare în domeniul cultural în perioada interbelică, în Victor loc. cit. doc. nr. 5035/1930, f. 4 (Anexa nr. VI); Gheorghe Preda,
V, Grecu (Coordonator), Astra 1861-1950, 125 de ani de la Activitatea„Astrei” în 25 ani de la Unire, p. 38.
înființare, Sibiu, Institutul Poligrafic Sibiu, Editura Academiei, 14 S.J.S.A.N., Fond „Astra”, doc. nr. 2958/1927,
1987, p. 104. Registrul de procese-verbale ale ședințelor Comitetului Central
9 S.J.S.A.N., doc. nr. 1337/1925, f. 4-5; Transilvania, al Asociațiunii pentru perioada 1927-1932, p. 118; Gheorghe
anul 56, nr. 7-8, 1925, p. 290; Ibidem, nr. 9-10, 1925, p. 359; Preda, Activitatea „Astrei” în 25 ani de la Unire, p. 133-134;
Ibidem, p. 418. De remarcat că în fiecare dintre companiile Pamfil Matei, „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura
batalionului menționat era organizată o bibliotecă cu fond de Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și Rolul ei în
carte și sală de lectură. cultura națională, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 67,
10 [Horia Petra Petrescu], „Astra” în anii de după război 88-89; Valer Moga, Astra și Societatea, p. 91. În perioada
(1918-1928), p. 48, 65-66. imediat următoare Unirii din 1918, generalul Ion Vlădescu
11 Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916- s-a aflat pentru o perioadă în Sibiu, unde a fost comandantul
1918, vol. I, București, Tipografia Armei Geniu, 1929, p. Corpului VII Armată. În această localitate sud-transilvăneană,
343; Cartea Încoronării. Album comemorativ al Încoronării înaltul ofițer român a luat contact cu activitatea Comitetului
Majestăților Lor Regele Ferdinand și Regina Maria, Chișinău, central al Asociațiunii, fiind și unul dintre membrii pe viață
Tipografia „Carmen Sylva”, 1922; vezi mai recent și în: Adrian ai instituției cultural naționale menționate. Din anul 1921,
Stroea; Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, București, Editura generalul I. Vlădescu a semnat un acord cu Despărțământul
Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2012, p. 343. Generalul Sibiu al Astrei, în baza căruia ofițerii conferențiau în fiecare
Ion Vlădescu (1870-1949) a fost un înalt ofițer român care în duminică, pe marginea unui subiect care s-a înscris în aria
perioada participării României la Primul Război Mondial a tematică Nevoia de a avea oștire, dar și asupra altor subiecte
îndeplinit funcțiile de Șef de Stat Major al Corpului I Armată de interes în acea perioadă.
și comandant al Diviziei I Infanterie. După Unirea din anul 15 Transilvania, anul 58, nr. 10-11, 1927, p. 406; Lavinia
1918 și formarea României Mari, generalul Ion Vlădescu a fost Gheorghe, Astra Dobrogeană – punte de legătură între români, în
comandant al Corpului VII Teritorial de Armată din Sibiu, apoi al Sargetia. Acta Musei Devensis, anul XXXV-XXXVI, 2007-2008,
Diviziei a IX-a Infanterie. Din anul 1927 a fost numit comandant p. 627-628. În perioada care a urmat Unirii din anul 1918, ofițerii,
al Jandermeriei Române. În cursul anului 1930 a fost trecut în subofițerii, gradații, într-un entuziasm colectiv generalizat au aderat
rezervă. A fost un ofițer superior român decorat de statul român la Astra. Armata a contribuit cu bani, efecte, cadre la propaganda
pentru meritele sale cu Ordinul „Steaua României” în Grad de și răspânirea mesajului Asociațiunii și în afara Transilvaniei. Vezi
Ofițer; Ordinul „Coroana României” în Grad de Comandor și în acest sens, cu privire la implicarea ofițerilor în activitatea de
Medalia „Avântul Țării cu distincția „Campania din anul 1913”. culturalizare a maselor și prin intermediul Asociațiunii, și în:
12 [Horia Petra Petrescu], „Astra” în anii de după război Ștefan Zeletin, Burghezia română. Neoliberalismul, București,
(1918-1928), p. 68. Editura Nemira, 1997, p. 496.

Pag. 16