Page 30 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Transilvană a organizat și a derulat adunările sale generale Atât adunările generale ale Asociațiunii, cât și acelea care
într-un mod asemănător cu adunările generale ale altor au fost organizate de comitele locale din despărțămintele
societăți, reuniuni și asociații, care nu erau patronate de instituției, au reprezentat una dintre cele mai de seamă
stat. De altfel, se impune precizarea că până în anul 1918, forme de educație pentru popor . Dacă adunările generale
5
Asociațiunea s-a autoîntreținut deoarece a activat în cadrul ale Asociațiunii s-au desfășurat în perioada premergătoare
Imperiului Austro-Ungariei, care nu a sprijinit financiar anului 1918 într-un stat străin, acestea fiind receptate ca
structurile cultural-naționale ale românilor din Monarhie. ample întruniri ale românilor din Transilvania, care au avut
Remarcăm că dincolo de cotizațiile care erau achitate drept model adunarea de la Blaj din vremea Revoluției de
de membrii Astrei, instituția a mai beneficiat de donații la 1848-1849, fiind văzute ca evenimente de sărbătoare
financiare importante care au fost acumulate și depuse spre națională , nu aceeași afirmație se poate face cu privire
6
fructificare la instituțiile financiare ale epocii, în principal la adunările generale care au avut loc după Unirea din
la Banca„Albina” din Sibiu, dar și la alte entități financiare 1918, Asociațiunea confruntându-se după această data cu
din acea epocă . concurența altor foruri culturale.
3
Situația sa, rostul acesteia, obiectivele sale, au Alta a fost situația Astrei după anul 1918 în
cunoscut o reașezare și o regândire în perioada care a condițiile în care conferențiarii și propagandiștii săi
urmat Unirii din 1918, adunările generale, fiind, atât culturali trebuiau să explice poporului, atât rostul, cât
până în 1918, cât și după această dată spațiile de întrunire și identitatea Asociațiunii în România Mare, relațiile
spirituală românească, de emulație și afirmare națională angajate, uneori sinuoase, atât cu instituțiile care activau
și culturală. Remarcăm printre cercetătorii care au în același domeniu, cât și cu instituțiile importante ale
acordat atenție modului în care a fost organizată și s-a statului român. Cu privire la organizarea adunării generale,
desfășurat o adunare generală, pe Ioan Lupaș, Eugen profesorul albaiulian de istorie Eugen Hulea, unul dintre
Hulea, Gheorghe Preda, Viorel Faur, Gheorghe Iancu, primii istoriografi ai Astrei, remarca:
Pamfil Matei, Lucia Cornea, Valer Moga, iar mai recent „Adunările generale ale Asociației însemnau
pe Lucian și Maura Giura, respectiv, Dumitru Tomoni . evenimente de o excepțională importanță în viața
4
românilor transilvăneni. Prin aceste întruniri cu caracter
XVII-XXX, 1993, p. 394. ambulant, în cursul cărora au fost vizitate toate centrele
3 Administrarea averii „Asociațiunii” în anii 1911- urbane ale provinciei, românii din toate părțile au învățat
1935, în Transilvania, anul 67, nr. 4, 1935, p. 262-263; Gheorghe să se cunoască și să se strângă într-o puternică unitate
Preda, Activitatea „Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943), de vederi și acțiuni, în jurul nevoilor și idelaurilor mari
Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 38; Constantin I. Stan, Minunata ale nației” .
7
tăcere a unui boier basarabean Vasile Stroescu (1845-1926), De asemenea, considerăm că adunările generale
Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Paideia, organizate de Astra în Transilvania și Banat erau ceva mai
2017, p. 86-87.
4 Ioan Lupaș, Înființarea Asociațiunii și conducători ei, mult decât simple întruniri ale intellighensei românești din
în Transilvania, anul XLII, nr. 4 jubiliar, 1911, p. 343-344; Viorel provincia habsburgică, pentru că în urma dezbaterilor care
Faur, 75 de ani de la Adunarea Generală a Astrei desfășurată aveau loc în cele două zile ale unei asemenea întruniri,
la Beiuș, în Crisia, anul III, 1973, p. 305-316; Idem, Istoricul de regulă, rezulta programul instituției, noile proiecte ce
constituirii despărțământului beiușean al Astrei (1897-1898), în urmau a fi puse în aplicare, respectiv, prin cunoaștere, prin
Crisia, anul VII, 1977, p. 389-419; Gheorghe Iancu, Adunarea contacte, prin ascultarea prelegerilor și a conferințelor, se
generală a „Astrei” ținută la Abrud în septembrie 1938, în extindea orizontul intelectual al românilor participanți.
Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXII, Mai notăm și că proxima adunare generală se ocupa cu
1979, p. 457-468; Valer Moga, Adunările generale ale „Astrei” problemele privind activitatea în comisii, cu direcțiile de
în perioada 1918-1930, în Apulum, XXXIII, 1996, p. 185-
214; Lucia Cornea, Adunarea generală de la Oradea a Astrei, Clujeană, 2003, p. 92-122; Dumitru Tomoni, Societate, cultură
în Analele Universității din Oradea Fascicola Istorie, 1991, și politică. „Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura
p. 88-96; Pamfil Matei, Adunările generale ale Asociațiunii Învierea, 2009, p. 194-196, 292-292, 407.
mijloace de afirmare și întărire a conștiinței naționale, în Astra 5 Rodica Andruș, Câteva date privitoare la activitatea
(1861-1991), Sibiu, Biblioteca Județeană „Astra”, 1992, p. 25- despărțămintelor hunedorene ale Astrei, în Sargetia. Acta Musei
28; Lucian Giura; Maura Geraldina Giura, Adunările generale Devensis, XVIII-XIX, 1984-1985, p. 397-402; Roxana Gabriela
ale Astrei de la Deva (1874, 1899, 1932), în Sargetia. Acta Nicola, Despărțămintele Astrei în comitatele Hunedoara și
Musei Devensis, Serie nouă, V, (XLI), 2014, p. 265-276; Maura Zarand (1873-1918), Sibiu, Editura TechnoMedia, 2009, p. 27.
Geraldina Giura, 75 de ani de la Congresul cultural al „Astrei”, 6 Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. 92-93.
primul parlament al culturii românești, în Studia Universitatis 7 Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate,
Petru Maior, Historia, 5, 2005, p. 109-124; Valer Moga, Astra statute și regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 10-11,
și Societatea (1918-1930), Cluj-Napoca, Presa Universitară 19-21.

Pag. 28