Page 39 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Perian, ale cărui calităţi artistice îi pregătesc un loc de cinste În pofida atmosferei tensionate, viața cultural-
printre măieştrii dirigenţi din Bănat. Păcat că Liturghia ce au artistică a pulsat cu o densă ritmicitate în zonă. Astfel,
cântat era prea greoaie” (apreciere formulată de I. Şt. Paulian, în 23 aprilie/6 mai 1906, învăţătorii şi elevii Şcolii
prezent la eveniment, în periodicul lugojean „Drapelul”, V, Confesionale din Bocşa Română au participat la
78, 1905, 2). Mulţumind coralelor prezente la ceremonia celebrarea sfinţirii steagului şcolar, donaţie făcută de
sfinţirii drapelului reuniunii reşiţene, Iosif Velceanu le-a familia vrednicului neguţător Ioan Vuc. Solemnitatea
adresat acestora „laudă nemărginită”, deoarece, „cu mari din curtea bisericii ortodoxe a fost oficiată de
jertfe, au grăbit să ne dea sprijinul şi să ridice valoarea preoţii Iancu Işfan Stan şi Ioan Popovici, în prezenţa
serbărilor”, exprimându-şi, în acelaşi timp, sentimentele de învăţătorilor Demetriu Pruneş şi Miron Popovici,
gratitudine Venerabilului Consistoriu din Caransebeş, care ecteniile şi cântecele Liturghiei fiind interpretate de
l-a delegat pentru săvârşirea sfinţirii pe Maxim Popovici, corul şcolii, dirijat de D. Pruneş (evenimentul a fost
protopresbiterul tractual din Bocşa („Drapelul”, Lugoj, consemnat în „Drapelul”, Lugoj, VI, 51, 1906, 2-3,
VI, 36, 1906, 2-3). În raport a fost amintit şi parastasul într-un articol semnat cu pseudonimul Cântăreţul).
din 6 august 1905, celebrat pentru pomenirea sufletelor La Ocna de Fier, vechea aşezare minieră aflată în
membrilor răposaţi, unde a participat şi monahul Macarie imediata vecinătate a Bocşei, pulsa o remarcabilă activitate
Guşcă de la Mănăstirea din Godinova. Între membrii noului culturală, întreţinută de fanfară şi reuniunea corală dirijată
comitet de conducere al Reuniunii reşiţene a fost cooptat şi
av. Ion Budinţian din Bocşa Montană („Drapelul”, Lugoj,
VI, 37, 1906, 2-3).
Manifestările prilejuite de desfăşurarea lucră-
rilor Adunării Generale a Reuniunii reşiţene au
reprezentat doar un moment pasager în tumultul
stârnit de amploarea campaniei electorale din Bocşa
Română, unde lupta politică se ducea între localnicul
Iulian Weisz şi tribunul bănăţean Coriolan Brediceanu.
În 30 aprilie 1906, după numărarea buletinelor de
vot, avocatul lugojean a fost declarat învingător cu
o majoritate de 600 de voturi, declanşând un mare
entuziasm pe străzile Bocşei: „Lungul convoi dă
înainte spre Bocşa Română. «Trăiască Brediceanu!», Hotelul „Cerbul de Aur” din Bocșa Montană pe la 1900.
răsună din trăsuri, şi «Trăiască Brediceanu!», răspund Sursa: www.bwshots.blogspot.com
din case, de pe stradă şi din curţi bătrâni, femei şi
copii. Cu încetul, se depărtează zvonul. Dar ascultă!
Din curtea bisericii vasiovene răsună cântec de cor. de Dionisie Izvernicean. În 15/28 august, la ruga de Sfânta
Cântă tineri şi copii sub conducerea vrednicului Maria Mare (unde a cântat „muzica naţională” din Bocşa
paroh Coriolan Zuiac. Vasiovenii se adună ca să plece Montană), corul a oferit un concert, dar şi un spectacol
la alegere, iar corul le cântă mândre cântări despre teatral în sala festivă a şcolii, delectând publicul cu lucrări
iubirea gliei strămoşeşti, iubirea limbii şi a legii de Iuliu Birou (Ochiul), Ioan Vidu (Răsunet de la Crişana,
părinţilor, cântece de dor, jale şi nădejde […]. Pe când Auzi valea şi Pâc) şi comedia în trei acte Nepotu-i salba
erump alegătorii lui Brediceanu necontenit în strigătul dracului („Drapelul”, Lugoj, VI, 88, 1906, 3).
«Trăiască Brediceanu», stau ai lui Weisz tăcuţi, În 25 decembrie 1906, de Crăciun, la Hotelul
umiliţi între «stăpânii» lor, din cari mulţi veniţi de la „Cerbul de Aur”, Reuniunea Română de Cântări şi
Timişoara şi Budapesta. Numai fanfara montană de la Muzică din Bocşa Montană (corul ortodox) a prezentat
Ocna de Fier face larmă asurzitoare, căutând a inspira, un concert şi un spectacol teatral. Programul a cuprins
cu «bum-bum» şi «cindarata», însufleţire acolo unde comedia într-un act Un om buclucaş de Maria Baiulescu
nu-i şi nici n-are loc.” În finalul relatării (semnată cu (adaptare după piesa omonimă a lui Labiche), Frica e
pseudonimul Mutus şi publicată în „Drapelul”, Lugoj, ruptă din rai, comedie cu cântece în trei acte de M.
VI, 48, 1906, 1-2, sub titlul Răsunete de la Bocşa. Pascaly, şi un recital coral care a inclus creaţii de Ioan
Impresii electorale), autorul nu şi-a putut reţine un Vidu (Pui de lei) şi Eduard Hübsch (Imnul regal),
strigăt de supremă satisfacţie sufletească: „Frunză ambele, cu acompaniament de orchestră („Drapelul”,
verde iorgovan, să trăiască Bredicean”. Lugoj, VI, 144, 1906, 3).

Pag. 37