Page 44 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

război între Dracula și trufașul patriciat al prosperelor fenomen astronomic, „tulburătoare imagine, după cât
22
orașe săsești Brașov și Sibiu . se pare unică în numismatica europeană a epocii” .
31
23
Interesul deosebit arătat înfloririi vieţii social- Gândindu-ne la unicitatea lui Dracula în istoria noastră,
economice a ţării sale este demonstrat şi de faptul că dar şi în cea universală, nu putem să nu sesizăm legătura
Vlad Ţepeş a încurajat și susținut o intensă activitate uimitoare dintre evoluţia carierei sale politico-militare
de defrişare a unor păduri seculare (cum ar fi Codrii şi fenomenul astral amintit, care, în timp ce la epoca
Vlăsiei ), prin aceasta urmând să mărească suprafaţa respectivă a insuflat o teribilă groază populaţiei Europei,
24
arabilă a statului medieval românesc sud-carpatin, ştiut pentru el a reprezentat un semn „ceresc” sub care a reuşit
fiind faptul că „ponderea cea mai mare în economia acelor să-şi înfrângă (şi ucidă) rivalul (pe Vladislav al II-lea) ,
32
vremuri revenea producţiei agricole” . Drept consecinţă, precum şi să urce în scaunul domnesc al strămoşilor săi .
33
25
numărul aşezărilor omeneşti din epoca sa va creşte simţitor A doua emisiune monetară datorată lui Vlad Țepeș este
34
(majoritatea populaţiei săteşti locuind acum în câmpie), un ducat bătut, după toate probabilităţile, în perioada
35
măsurile luate de Vlad Ţepeş în acest sens vizând desigur 1459-1461 . Singurul exemplar al acestei emisiuni mo-
36
întărirea mediului rural, căci acesta era izvorul principal în netare, descoperit până în prezent , are inscripționat
constituirea forţelor armate ale epocii . pe cele două fațete ale sale imagini inspirate din tradiţia
26
Politica promovată pe plan intern de Vlad Ţepeş iconografică bizantină. Pe avers, apare chipul lui Vlad
a impulsionat şi dezvoltarea târgurilor şi aşezărilor Ţepeş cu barbă, privit din față, stând în picioare, purtând
comerciale din Ţara Românească . Sub oblăduirea lui Vlad [pe cap] o coroană şi ținând în mâna dreaptă o cruce lungă,
27
37
Ţepeş, mineritul, meşteşugurile şi comerţul au cunoscut şi iar în cea stângă globul cruciger” , practic „reprezentarea
ele, de asemenea, o înflorire deosebită și aceasta datorită, 31 Ibidem.
în special, climatului de siguranţă instaurat, pedepsele 32 Acesta a domnit asupra Țării Românești din decembrie
deosebit de aspre aplicate răufăcătorilor din porunca sa (după 4) 1447 şi până în 1456 (între 15 aprilie şi 3 iulie), cu
având drept rezultat intensificarea circulaţiei mărfurilor şi o scurtă întrerupere între octombrie (înainte de 17-19) şi
o remarcabilă dezvoltare a drumurilor comerciale . începutul lunii noiembrie (după 31 octombrie) 1448, când tronul
28
De asemenea, se știe că din dorința de a determina a fost ocupat de Vlad Ţepeş în prima sa domnie (Constantin
o impulsionare a schimburilor comerciale în vederea Rezachevici, op. cit., p. 801).
dezvoltării economice a ţării sale (lucru care avea drept 33 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 63; Jean Delumeau,
consecinţă procurarea resurselor financiare necesare Frica în Occident (secolul XIV-XVIII). O cetate asediată, vol. I,
ducerii luptei antiotomane), Dracula a bătut și monedă . Editura Meridiane, Bucureşti, 1986, p. 118-119.
29
34 În Evul Mediu, în Țara Românească, „ducatul” era o
Prima emisiune monetară din vremea sa este un „ban” de monedă de argint, cântărind cam un gram şi valorând trei „bani”
argint anepigraf (adică fără niciun fel de inscripție) pe a (numele dat unor monede ce au circulat, de-a lungul timpului,
cărui revers apare o stea cu coadă în forma literei «S», pe teritoriul de astăzi al României și a căror valoare a variat
deci o cometă . Faptul că, potrivit datelor astronomice, după epoci şi regiuni; monedă măruntă, iniţial de argint, apoi de
30
la 8 iunie 1456, pe cerul Europei a apărut celebra cometă aramă, având cea mai mică valoare [Tiberiu Ciobanu, op. cit., p.
Halley (care a putut fi văzută pe parcursul unei întregi 366]), al cărei prototip (model) era ducatul veneţian de argint,
luni) i-a făcut pe specialişti să concluzioneze că Vlad bătut începând cu anul 1202 (Ibidem, p. 431).
Ţepeş a fost influenţat în alegerea imaginii pentru reversul 35 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 99.
monedei emise din porunca sa, chiar la începutul celei de-a 36 La Târgșor (în județul Prahova), „adică în locul unde
doua dintre domniile sale, tocmai de acest rar și interesant vodă Vlad a înălțat o biserică (…) și unde a existat, în veacul XV,
o curte domnească” (Ibidem).
22 Aici cu sensul de clasă conducătoare a oraşelor săseşti 37 Ibidem. Termenul de «glob cruciger» se referă la un
din Transilvania (Tiberiu Ciobanu, op. cit., p. 536). simbol creștin de autoritate, care era utilizat în Evul Mediu, dar
23 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 258-259. care se regăsește și în prezent pe unele monede, precum și în
24 Denumirea pădurilor care acopereau odinioară o iconografie. Reprezintă un glob pe care este așezată o cruce,
vastă regiune din sudul României, inclusiv teritoriul orașului utilizat ca însemn regal, pentru încoronare, în mai multe monarhii
București și al județului Ilfov de astăzi (ro.wikipedia.org/wiki/ din Europa. Este cazul îndeosebi al Sfântului Imperiu Roman de
Codrii_Vlăsiei). Neam German, unde era desemnat ca fiind „glob imperial”. Crucea
25 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 102-103. de pe glob simbolizează dominația lui Dumnezeu asupra lumii
26 Ibidem. întregi. Globul, în mâna împăratului, semnifică și proveniența
27 Ibidem, p. 103-105, 113, 123-126; Ștefan Andreescu, divină a puterii pe care acesta o exercita. Mai simbolic încă, în
op. cit., p. 97. iconografia medievală, talia obiectelor reprezenta importanța lor
28 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 113-119. relativă, din acest punct de vedere, crucea fiind imensă, iar globul
29 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 63. cu adevărat mic, totul simbolizând prioritatea lui Dumnezeu
30 Ibidem. asupra problemelor omenești. Termenul provine din sintagma

Pag. 42