Page 47 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Partizanii Dăneştilor (cealaltă ramură principală a vreun amestec în treburile publice, necruțându-l pe nici unul
dinastiei Basarabilor), ca de altfel toţi cei nemulţumiţi de dintre aceștia, i-a ucis în număr foarte mare” .
64
politica promovată de Ţepeş, care au reuşit să scape cu Aparent, nu tocmai favorabil lui Vlad Țepeș, acest
viaţă, s-au refugiat în Transilvania, de unde au continuat să portret făcut de cronicarul grec este, practic, unul ce nu
uneltească împotriva acestuia. După cum am văzut, însă, diferă de cel al unui monarh tipic chiar şi pentru occidentul
o bună parte dintre boieri au colaborat cu Dracula, chiar Europei acelei epoci, când principii, regii şi împăraţii
dacă doar puţini dintre ei s-au dovedit a fi până la capăt căutau pe toate căile să întărească puterea centrală a
adepţii săi sinceri. statelor lor prin îngrădirea privilegiilor clasei stăpânitoare .
65
Practic, în anul 1459, Vlad Ţepeş a învins decisiv Tot Chalcocondil este cel care surprinde în lucrarea sa
cerbicia marii boierimi muntene, lucru necesar „pentru a adevăratele motive care au stat la baza atrocităţilor comise
putea (…) înfrunta furia musulmană” , căci pentru aceasta de aprigul voievod român, notând că atunci „când a crezut
59
„trebuia cel puţin ca în ţara lui să domnească ordinea şi aşadar că-şi are domnia Daciei (Ţării Românești – n.n. T.C.)
liniştea, pentru ca numai un gând şi o inimă să se scoale în pe deplin consolidată, se purta cu gândul să se lepede de
contra păgânului. Şi într-adevăr că acum Vlad (Ţepeş – n. împărat (de sultan – n.n. T.C.)” .
66
n. T. C.) îşi ajunsese scopul și încă cu destulă grăbire” . Prin urmare, motivele erau de ordin politic, „această
60
Politica internă a lui Vlad Ţepeş a fost, de altfel, foarte cruzime [având] și o rațiune de stat, căci atunci când s-a
bine caracterizată (chiar dacă, uneori, cu exagerări atunci simțit stăpân pe situație, Vlad Țepeș a dezlănțuit războiul
când se referă la anumite aspecte) de către istoricul bizantin antiotoman” . Așa cum am precizat deja (la nota 63),
67
Laonic Chalcocondil , care spunea despre Dracula că după „prin peoni, cronicarul bizantin îi desemnează pe maghiari,
61
ce „a ajuns la domnie, mai întâi şi-a făcut o gardă personală, [aspect ce constituie, probabil], și o dovadă că unii dintre
nedespărţită de el; după aceea, chemând câte unul dintre aceștia dețineau poziții importante în Țara Românească, fapt
boierii săi, despre care putea crede că ar fi în stare să ia parte explicabil pentru condiția politică de atunci a acestui stat.
la trădarea pentru schimbarea domnilor, îl sluţea şi-l trăgea Stilul destul de obscur al aceluiași autor arată că «Vlad» îi
în ţeapă, împreună cu toată casa, pe el, pe copii, femeie şi pedepsea pe peoni «cu știrea împăratului», adică a sultanului
slujitori, încât am auzit că acesta singur între toţi bărbaţii, turc, pentru a câștiga mai mult încrederea acestuia, dar și
câţi îi ştim noi, a ajuns să facă o mare ucidere de oameni. din dorința «că doar astfel și-ar întări domnia, ca să nu aibă
Pentru a-şi întări domnia (pare) să fi ucis în puţin timp ca la necazuri, când bărbații de frunte ai Daciei (Țării Românești
douăzeci de mii de bărbaţi, femei şi copii; căci înconjurându- – n.n.T.C.) s-ar răscula iarăși și i-ar aduce pe peoni în ajutor
se de un număr de ostaşi şi trabanţi (mercenari pedeștri – ca aliați». Este posibil ca peonii din acest context să fi fost
n.T.C.) aleşi şi devotaţi, le dăruia acestora banii şi averea de fapt negustorii sași, cu care voievodul s-a aflat în conflict.
cu toată bunăstarea şi situaţia celor ucişi, astfel încât peste Fiind și aceștia din Transilvania, iar autorul la mare distanță
puţin timp a ajuns la o schimbare radicală şi omul acesta de evenimente, confuzia este explicabilă” .
68
a prefăcut cu totul organizaţia Daciei (Ţării Românești – În concluzie, Dracula, „străin de milă şi
62
n. n. T. C.). Și peoni , nu puțini despre care credea că au închinare” , şi-a pus întreaga capacitate, precum și
63
69
„cumplita lui fire, în slujba ţării sale şi, după ce o curăţi
59 Ibidem, p. 169; Alexandru D. Xenopol, Istoria de relele lăuntrice (…), el puse piept contra înjosirii în
românilor din Dacia Traiană, ediția a III-lea (îngrijită de I. care căzuse Ţara Românească” .
70
Vlădescu), vol. IV, Editura „Cartea românească”, București,
1924.
60 Ibidem; Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 169. cea românească, pe care o numeşte „dacă”), cât şi al statutului
61 Laonic Chalcocondil a trăit între 1423 și 1470 sau, politic deţinut de Transilvania, aflată sub stăpânirea Regatului
potrivit altor specialiști, el ar fi decedat „mult mai târziu, abia Maghiar, adică a „peonilor” (Tiberiu Ciobanu, Glosar, în op.
către 1490” Ştefan Andreescu, op. cit. p. 197). cit., p. 538).
62 Trimitere la Țara Românească, deoarece cronicarul 64 Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Creşterea
bizantin a utilizat în permanență pentru a denumi statul românesc puterii turceşti, căderea împărăţiei bizantine (ediție în limba
sud-carpatin numele antic de „Dacia” (Radu Ştefan Ciobanu, op. română de Vasile Grecu), Editura Academiei R.P.R., Bucureşti,
cit, p. 172). 1958, p. 283.
63 „Peoni” este denumirea dată ungurilor de către 65 Istoria Românilor, vol. IV, p. 350.
istoricul greco-bizantin Laonic Chalcocondil, în lucrarea sa 66 Laonic Chalcocondil, op. cit., p. 283.
Expuneri istorice. Creşterea puterii turceşti, căderea împărăţiei 67 Istoria Românilor, vol. IV, p. 351.
bizantine. De asemenea, Ungaria o numeşte «Peonia», iar 68 Ibidem.
Transilvania «Peonodacia» sau «Dacia peonilor», dovedindu- 69 Alexandru D. Xenopol, op. cit., ediția I, vol. II, partea
se un foarte bun cunoscător atât al realităţilor etnice (adică al a II-a, Tipo-Litografia „H. Goldner”, Iași, 1889, p. 293.
faptului că populaţia predominantă din această ţară era și este 70 Ibidem.

Pag. 45