Page 51 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Dintr-un astfel de anunţ, apărut în presă, aflăm că în Cu unele excepţii, localităţile care asigurau
anul 1883 localitatea Chesinţ din comitatul Timiş scotea la venituri salariale substanţiale beneficiau şi de învăţători
concurs un post învăţătoresc de clasa I, oferind un salariu mai bine pregătiţi, deoarece concurenţa pentru aceste
de 300 de florini, 24 meți de bucate (jumătate grâu şi posturi era mai mare. Din rapoartele comisarilor şcolari
jumătate porumb boabe), 8 orgii de lemne. Se mai acordau realizate cu ocazia examenelor, se poate constata că
10 florini pentru participarea învăţătorului la conferinţe şi învăţătorii retribuiţi mai bine aveau şi rezultate pe măsură
5 florini pauşal scripturistic (bani pentru instrumente de cu elevii, pe când la cei cu dotaţie slabă, rezultatele
scris şi maculatură). Învăţătorul mai beneficia de cortel
liber (locuinţă gratuită) şi grădină de legume .
7
Din parcurgerea conscripţiilor şcolare din anul
1873, se poate constata o creştere în medie a salariilor
învăţătoreşti. Localităţile de câmpie, ai căror locuitori
dispuneau de produse cerealiere în măsură mai mare
decât cei din zona montană, alocau o pondere importantă
componentei în natură a salariului învăţătoresc. În
localitatea Alioş, sediu de inspectorat şcolar, existau doi
învăţători: Veniamin Martini, la clasa de băieţi, cu un
salariu în bani de 168 fl. şi bunuri în natură în valoare de
294 fl. şi Toma Munteanu, la clasa de fete, cu un salariu de
105 fl. şi bunuri în natură în valoare de 167 fl. După cum se
8
observă, la ambele salarii componenta în natură o depăşea
pe cea în bani. Deşi erau plătiţi de aceeaşi comună, cei Clasă de elevi la școala românească din Cenad, în 1935.
doi învăţători aveau salarii diferite, la aceasta contribuind Foto: Colecția Rodica Pitic.
probabil vechimea, performanţele profesionale, implicarea
în problemele comunităţii. În localitatea Petroman, salariul erau aşişderea. Învăţătorii din Ghilad, Petroman, Voiteg
învăţătoresc era de 300 de florini şi 6 orgii de lemne. Având (Protopopiatul Ciacova), Jebel, Buziaş (Protopopiatul
în vedere că învăţătorul avea un venit lunar de 25 de florini, Jebel), care aveau un salariu corespunzător, în urma
iar 100 kg. de grâu se vindeau cu 5 florini, cu salariul de examenelor de la sfârşitul anului şcolar 1879-1880, au
pe o lună învăţătorul putea să-şi cumpere 500 kg. de grâu . obţinut calificativul foarte bine. Învăţătorul din comuna
9
Începând cu data de 12/24 aprilie 1876, comitetul parohial Omor (Protopopiatul Ciacova), care era retribuit mai
din Timişoara-Fabric îi aprobă învățătorului Traian Lungu slab, a obţinut calificativul de mijloc (satisfăcător) cu
un salariu de 500 de florini, la care se adaugă: 150 de ocazia examenului. În rubrica „observaţii”, din dreptul
florini pentru chiria locuinţei, 19 florini pentru rechizite, acestei localităţi, comisarul şcolar menţionează că în
11 metri şi 40 centimetri de lemne de foc, din care trebuia perioada iernii nu s-au ţinut cursuri, deoarece a lipsit
să se încălzească şi şcoala . combustibilul necesar pentru încălzirea sălii de clasă. În
10
localitatea Icloda (Protopopiatul Jebel), unde învăţătorul
Deşi multe dintre localităţile timişene, ofereau era foarte slab remunerat, nici activitatea didactică nu
salarii în bani şi în natură care depăşeau 300 de florini, se desfăşura în condiţii corespunzătoare din moment ce
existau şi localităţi a căror situaţie economică nu le la sfârşitul anului şcolar 1879-1880, aici n-a avut loc
permitea o remunerare corespunzătoare a învăţătorilor. De examen, deoarece copiii au frecventat cursurile numai
pildă în localitatea Susani, retribuţia învăţătorului era de până la Paşti .
12
doar 80 de florini în numerar şi bunuri în natură în valoare Salarizarea învăţătorilor putea fi influenţată într-un
de 110 florini . sens negativ şi de neînţelegerile existente la nivel local,
11
între conducătorii localităţilor şi personalul didactic.
7 Biserica și școala, Arad, VII, 1883, nr. 35, din 28
august/9 septembrie, p. 321. Această situaţie se întâlnea în anul 1883, în localitatea
8 V. Popeangă, Şcoala românească din părţile Aradului timişeană Dragşina. Aici, judele comunal (primarul) nu
în perioada 1867-1918, Arad, 1976, p. 100. se afla în relaţii amiabile cu preotul şi învăţătorul şi nu-i
9 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale, sprijinea la încasarea cultului. Învăţătorul era nevoit să
dosar Petroman, nepag. meargă din casă în casă pentru a-şi aduna măcar o parte
10 Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale (în din salariul şi aşa destul de modest .
13
contin. D.J.T.A.N.), Fond familial Lungu-Puhallo, act 160/1876,
fila 1. 12 Ibidem.
11 V. Popeangă, op. cit, p. 135. 13 Luminătoriul, Timişoara, IV, 1883, nr. 29, din 9/21

Pag. 49